Uniunea Eurpeană (UE) şi Regatul Unit se apropiau luni de un acord în vederea încheierii primei faze a negocierii divorţului lor - inclusiv în dosarul irlandez -, ceea ce ar deschide calea unor negocieri comerciale reclamate cu insistenţă de Londra, relatează AFP.
Premierul britanic Ca fost primit luni după-amiaza de preşedintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker la un ”dejun de lucru” crucial, menit să finalizeze un acord de principiu asupra modalităţilor divorţului, programat în martie 2019.
May se întâlneşte la ora locală 16.00 (17.00, ora României) cu preşedintele Consiliului European Donald Tusk, care i-a cerut ”să pună o ofertă finală pe masă” în această lune ”cel mai târziu”, pentru ca ea să poată să fie examinată în cursul unui summit european pe 15 decembrie.
Tusk, care îi reprezintă pe liderii celor 27 de state membre, a renunţat la o vizită în Orientul Mijlociu marţi şi miercuri, ”din cauza momentului critic atins în negocierile Brexitului”, potrivit purtătorului său de cuvânt.
Liderul european nu şi-a ascuns optimismul, luni la prânz. ”Ne apropiem de progrese suficiente la summitul european din decembrie”, şi-a exprimat el satisfacţia pe Twitter, în urma unei întâlniri ”încurajatoare” cu premierul irlandez Leo Varadkar.
Constatarea acestor faimoase ”progrese suficiente” în divorţ la summitul de la 15 decembrie este condiţia impusă de Cei 27 în vederea deschiderii celei de a doua faze a negocierilor, incluzând relaţia viitoare dintre Londra şi UE, mai ales cea comercială.
Liderii europeni cer în acest sens angajamente în trei dosare.
Este vorba despre rezolvarea financiară a despărţirii - care pare că se află de-acum pe o cale bună, dar şi despre soarta după Brexit a cetăţenilor europeni şi de viitorul frontierei irlandeze - care a părut în ultimele săptămâni un punct major de blocaj.
”TARTA APROAPE GATA”
”Dacă oferta britanică este inacceptabilă pentru Irlanda, ea va fi la fel şi pentru UE”, a avertizat vineri Tusk, susţinând solicitarea unor garanţii potrivit cărora să nu se revină la o frontieră ”fizică” cu provincia bitanică Irlanda de Nord.
Reapariţia unor posturi de frontieră ar slăbi aceste două economii imbricate şi ar fragiliza, apreciază Dublinul, Acordul de pace din 1988 care a pus capăt celor 30 de ani de război sângeros.
Potrivit televiziunii publice irlandeze, Regatul Unit ar fi acceptat cererile irlandeze.
Acest lucru a fost confirmat de către eurodeputatul din cadrul Verzilor Philippe Lamberts, după ce a fost primit luni dimineaţa de Comisie şi negociatorul şef al Brexitului din partea UE Michel Barnier.
”Tarta este aproape gata (...). Mi s-a spus că Regatul Unit este pregătit pentru asta şi că există un acord asupra acestui lucru”, le-a declarat unor jurnalişti.
În cazul în care acest acord se confirmă, drumul va fi de-acum mai degajat în vederea deschiderii celei de a doua faze a negocierilor, care include relaţia viitoare între Londra şi UE.
Regatul Unit este nerăbdător să deschidă acest capitol - crucial pentru viitorul său -, însă europenii cer mai întâi angajamente asupra modalităţilor rupturii.
În cazul unei unde verzi din partea Celor 27, aceste negocieri comerciale şi cu privire la tranziţia dorită de Regatul Unit ar putea să îneapă încă de la începutul lui ianuarie.
În caz contrar, perspectiva va fi amânată ”în februarie sau martie”, potrivit unei surse diplomatice.
CEI 27 DECID
Propunerile lui May vor trebui astfel să fie dezbătute în cadrul Comisiei miercuri, într-o reuniune a membrilor ei cu negociatorul şef UE Michel Barnier.
Francezul îşi va prezenta verdictul la finalul acestei întâlniri, pentru a-l supune aprobării diplomaţilor Celor 27, înaintea deciziei finale la summitul din decembrie.
”Lucrurile par să meargă în direcţia bună”, a comentat luni premierul luxemburghez Xavier Bettel. ”Dar nu domnul Juncker şi nici domnul Barnier decid”, ci liderii celor 27 de state membre oo fac, a amintit el.
În ultimele zile, mai multe publicaţii au scris că Londra şi Bruxellesul au ajuns la un acord cu privire la încheierea socotelilor financiare ale divorţului, asupra unei sume cuprinse între 45 şi 55 de miliarde de euro, menită să soldeze toate angajamentele pe care şi le-a asumat Regatul Unit în UE.
Informaţia a fost dezminţită de către ambele părţi, însă Londra a ”prezentat propuneri foarte apropiate de exigenţele celor 27 de state membre”, a recunoscut comisarul european Phil Hogan.
În timp ce dosarul irlandez a devenit problema majoră a negociatorilor, al treilea dosar - cel al drepturilor cetăţenilor - continuă să îngrijoreze Parlamentul European (PE).
Eurodeputaţii reclamă angajamente cu privire la rolul Curţii de Justiţie a UE (CJUE) în vederea agarntării drepturilor europenilor pe teritoriul britanic după Brexit.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
