Liderii europeni se reunesc joi la Bruxelles într-un al treilea summit al şefilor de stat şi de guverne în decurs de şase săptămâni, consacrat în mare parte dosarului ucrainean, relatează AFP.
Această reuniune a Consiliului European este prevăzută de mult timp, însă subliniază o multiplicare a iniţiativelor în Europa după ce Donald Trump a operat o răstunare strategică majoră în urmă cu mai puţin de o lună de zile.
Summit on Ukraine and EU defense https://t.co/bpBwF9tqXA
— Reuters (@Reuters) March 20, 2025
Prima sa convorbire la telefon cu omologul său rus Vladimir Putin a transmis un mesaj clar Bătrânului Continent - Statele Unite poate că nu vor mai fi prezente etern să o apere de o Rusie agresivă.
De la Paris la Londra, trecând prin Bruxelles, frenezia diplomatică declanşată de mâna întinsă de către Casa Albă Kremlinului în Ucraina a refăcut cărţile.
FORMATE SCHIMBĂTOARE
O avalanşă de reuniuni a reunit subgrupuri de ţări dinăuntrul şi din afara UE, iar atunci când blocul s-a reunit oficial parteneri de la Marea Britanie la Canada au fost informaţi, aşa cum vor fi informaţi din nou săptămâna aceasta.
Secretarul general al NATO Mark Rutte li s-a alăturat cu mai multe ocazii, hotărât să joace un rol de facilitator cu noua putere de la Washington.
Aceste formate schimbătoare sunt totodată un răspuns la provocarea reprezentată de către Viktor Orban, care îşi revendică apropierea atât cu Trump, cât şi cu Putin şi care a încercat, în mai multe rânduri, să blocheze iniţiative europene cu privire la Ucraina.
A doua oară la rând, liderii se pregătesc să se pună de acord, săptămâna aceasta, la Bruxelles, asupra unei declaraţii a Celor 26 prin care să contracareze ceea ce un funcţionar de rang înalt de la UE cataloghează drept ”divergenţa strategică” cu premierul ungar.
De la cortul mare la cercul restrâns, această flexibilitate a formatelor reflectă noua coaliţie care se naşte în jurul Ucrainei, dar şi dificultatea unei consolidări semnificative a capacităţilor apărării Europei.
”Este clar că o Europă care îşi ia apărarea mai în serios şi care o ia în calcul în mod autonom va vrea să includă noi actori ca Regatul Unit, Norvegia şi Turcia”, declară Ian Lesser de la grupul de reflecţie German Marshall Fund.
El vede manevrele mari în curs drept o ocazie a apariţiei unui ”pol european mai puternic” în cadrul NATO.
”CU REGATUL UNIT, ASTA A AJUTAT SĂ SE DEA PAGINA”
Îndreptarea Regatului Unit către Europa este una dintre cee mai spectaculoase consecinţe ale dezangajării anunţate a Americii, în contextul în care tentativele unui ”Reset” post-Brexit întâmpinau dificultăţi să se concretizeze şi apariţiei cu regularitate a unor vechi ranchiune între Londra şi anumite capitale europene.
Însă premierul britanic Keir Starmer s-a impus ca un actor central al eforturilor europene înntr-o încercare de a păstra Washingtonul implicat în dosarul uceainean, obţinerea unui armistiţiu acceptabil pentru Kiev şi abordarea problemei securităţii continentului.
”Cu Regatul Unit, asta a ajutat să se dea pagina, am schimnat dimensiunea”, tranşează Camille Grand, de laEuropean Council on Foreign Relations.
Acest expert recunoaşte că ”tensiunile vor reveni, făr îndoială, când se va decide cine are acces la banii Europei”, însă consideră că este vorba despre o cotitură. ”Cele două părţi descoperă că, în fond, în lucrurile foarte importante ne vom reuni”.
SFÂRŞITUL REGULILOR IMUABILE?
Perspectiva unei pierderi a protecţiei Statelor Unite a declanşat, de asemenea, un mic cutremur într-un subiect mult timp sacrosanct - regulile care încadrează deficitele bugetare în UE.
Bruxellesul vrea acum ca aceste reguli fiscale să fie supendate - timp de patru ani - cu obiectivul afişat al unei creşteri a cheltuielilor cu apărarea în valoare de 650 de miliarde de euro.
Această iniţiativă, care ar fi provocat în urmă cu câteva luni proteste vehemente în multe capitale europene, a fost foarte bine acceptată.
Apeluri la a se merge şi mai departe - şi să se revizuiască ”corsetul” bugetar - sunt lansate inclusiv din Germania, campioana de decenii a ortodoxiei bugetare, care pregăteşte, la rândul său, o întorsătură istorică prin susţinerea unui plan de investiţii ale viitorului cancelar Friedrich Merz, care vrea să-şi reînarmeze şi modernizeze ţara pe picior mare.
Într-o idee şi mai radicală, Merz a îndemnat la discuţii cu Franţa şi Marea Britanie despre o disuasiune nucleară împărţită, iar premierul polonez Donald Tusk şi-a arătat interesul faţă de un acces la armament atomic.
De la disuasiunea nucleară la finaţe, ”numeroase tabuuri au fost sparte în ultimele săptămâni”, rezumă Ian Lesser.
Însă nu toate liniile se schimbă la fel de repede.
Germania şi Olanda rămân în continuare ferm opuse unui mare împrumut comun în domeniul apărării.
Această opţiune, inspirată de ceea ce s-a făcut după pandemia covid-19, este pentru multe state membre singurul mijloc prin care UE să-şi cu adevărat paradigma.
”Pentru moment nu suntem acolo”, a recunoscut şefa diplomaţiei europene Kaja Kallas. ”Dar este, oare, complet exlus? Eu nu cred”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
