Problema aderării la Uniunea Europeană a Albaniei şi Macedoniei de Nord a condus la dezbateri ”îndelungate şi dificile” joi seara, la cina de lucru de la Bruxelles a liderilor statelor membre UE, care nu au ajuns la un acord, a declarat vineri o sursă diplomatică franceză pentru Reuters.
O sursă de la Palatul Elysée a denunţat vineri o strategie ”contraproductivă şi neavenită de exercitare de presini” asupra Fraţei şi Olandei în această problemă.
”A existat o strategie contraproductivă şi neavenită de exercitare a unor presiuni asupra Franţei, Olandei şi altor ţări”, a precizat sursa de la preşedinţia franceză.
”A existat un joc al presiunilor care pare neavenit şi care a constat în a spune: există unii care au o viziune strategică a lucrurilor şi unii care n-o au, în subtext cei care nu sunt pregătiţi să deschidă negocierile”, a adăugat sursa de la Elysée.
”Dezbaterile au fost îndelungate şi dificile”, a declarat sursa diplomatică citată. ”Niciun text cu privire la acest subiect nu a fost agreat, pentru că nu există un acord în vederea deschiderii negocierilor de aderare”.
Rezultatul acestor discuţii nu constituie o surpriză, în contextul unor dezbateri agitate la începutul săptămânii între miniştrii de Externe ai celor 28 şi în urma opoziţiei Franţei faţă de deschiderea în acest stadiu a negocierilor cu Tirana şi Skopje, candidate la aderare din 2014 şi, respectiv, din 2005.
Contrar restului statelor membre, unele ţări ca Franţa consideră că nici UE şi nici ţările candidate nu sunt pregătite pentru această extindere - prima după aderarea Croaţiei, în 2013.
”Pare necesar ca înainte să se treacă la etapa următoare, adică la anunţarea deschiderii negocierilor, să ne asigurăm că se aplică toate reformele cerute”, subliniază o sursă franceză. ”Cum vreţi să avem după aceea un proces credibil?”.
”Nu e nimic nou în cererile noastre”, insistă această sursă, care dezminte orice izolare a Parisului în această problemă, evocând o poziţie împărtăşită de Olanda şi Danemarca cu privire la Albania.
Un semn al disensiunilor persistente este faptul că Uniunea Europeană a fost nevoită, în iunie, să-şi amâne decizia, promiţând un răspuns ”clar” ”cel mai târziu în octombrie”.
Într-o încercare de a debloca situaţia, anumite state membre au sugerat marţi să se despartă cele două candidaturi şi să se dea undă verde Macedoniei de Nord - având în vedere acordul care a pus capăt disputei sale diplomatice de 30 de ani cu Grecia pe tema numelui, iar Albania să aştepte.
”În Macedonia de Nord lipsesc lucruri, iar ei o recunosc, lipsesc lucruri în Albania, iar ei o recunosc, deci nu văd cum am lua decizia de a spune că pentru unii e bine, iar pentru alţii nu”, apreciază sursa franceză.
”Asta nu înseamnă că macedonenii nu au făcut eforturi uriaşe, însă noi nu vrem să abandonăm una sau alta dintre ţări”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
