Douăsprezece ţări, între care şi România, fac presiuni pentru a reduce "semnificativ" plafonul planificat de Uniunea Europeană pentru preţul la gaz, în timp ce blocul european negociază contracronometru ca să ajungă la un acord privind această măsură, scrie Reuters.
Preţurile la gaz în Europa au crescut vertiginos în acest an, după ce Rusia a redus livrările în urma conflictului pe care îl are cu Occidentul din cauza invaziei sale în Ucraina. Creşterea preţului la combustibilil au alimentat inflaţia şi au pus presiune pe economiile şi populaţiile ţărilor europene, în condiţiile în care costul vieţii este mult mai ridicat, iar iarna începe să-şi facă simţită prezenţa.
Statele UE au avut negocieri de urgenţă sâmbătă, în încercarea de a ajunge la un acord privind plafonarea preţului la gaz până la reuniuna miniştrilor energiei ce va avea loc marţi, 13 decembrie. Însă statele membre rămân divizate în privinţa acestui plan, scrie Reuters.
Un oficial dintr-un stat membru al UE a declarat că ţările încep "să-şi reducă diferenţele" dintre poziţiile lor, dar alţii oficiali au spus că sâmbătă s-au înregistrat prea puţine progrese. Diplomaţii vor purta noi negocieri luni.
Douăsprezece dintre cele 27 de state membre ale UE au distribuit un document prin care cer ca preţ plafonat să fie "semnificativ" mai mic decât ultimul plafon negociat. "Textul nu a mers suficient de departe spre ceea ce am putea considera un compromis satisfăcător", au declarat acestea.
Documentul, consultat de Reuters, a fost înaintat de Belgia, Bulgaria, Croaţia, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, România, Slovenia şi Slovacia.
De luni de zile ţările UE nu reuşesc să se pună de acord cu privire la plafonarea preţurilor la gaze, în rândul lor existând opiniile divergente.
Unii diplomaţi sunt sceptici că s-ar putea ajunge la un acord săptămâna viitoare şi subliniază că ţările nemulţumite de ultima propunere au suficient sprijin pentru a bloca aprobarea măsurii, scrie Reuters.
În timp ce ţările pro-plafonare spun că măsura ar proteja economiile lor de costurile ridicate ale energiei, Germania - cea mai mare economie şi cea mai mare piaţă de gaze din Europa - şi Olanda se opun. Acestea avertizează că măsura ar putea perturba funcţionarea normală a pieţelor energetice şi ar putea descuraja producătorii de gaz să mai furnizeze combustibilul atât de necesar Europei.
Potrivit celui mai recent proiect de propunere discutat de ţările UE, plafonul ar urma intre în vigoare dacă preţurile ar depăşi 220 de euro (231,66 dolari) pe megawatt/oră timp de cinci zile pe contractul pe prima lună în hub-ul de gaze din cadrul mecanismului olandez de transfer (Title Transfer Facility - TTF) şi ar fi, de asemenea, cu 35 de euro mai mare decât un preţ de referinţă pentru gazele naturale lichefiate (GNL) bazat pe evaluările existente ale preţurilor GNL.
Acest plafon propus este sub limita de 275 eur/MWh propusă de Comisia Europeană, dar cele 12 ţări au declarat că tot nu este suficient de scăzut.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
