Uniunea Europeană este „extrem de îngrijorată” de decizia Turciei de a aresta parlamentari turci de opoziţie şi a convocat o reuniune a trimişilor statelor membre UE la Ankara, a anunţat vineri, pe Twitter, şefa politicii externe a UE, Federica Morgherini, citată de Reuters.
„Foarte îngrijorată în urma arestării lui (Selahattin Demirtas) şi altor parlamentari (HDP). Ţin legătura cu autorităţile. Am convocat o reuniune a ambasadorilor UE la Ankara”, a scris ea.
Autorităţile turce i-au reţinut, în noaptea de joi spre vineri, pe cei doi copreşedinţi şi alţi nouă deputaţi ai HDP, principalul partid prokurd din Turcia, în cadrul unei vaste operaţiuni "antiteroriste”.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Această operaţiune are loc în contextul în care Turcia se află în stare de urgenţă, în urma tentativei de lovitură de stat din iulie. Mai multe ţări europene şi ONG-uri acuză autorităţile turce că nu se limitează la presupuşi pucişti, ci vizează opoziţia.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan acuză că HDP are legături strânse cu PKK şi a subliniat că nu va mai considera această formaţiune drept un interlocutor legitim. Mai mult, el îi cataloghează cu regularitate pe membrii partidului drept "terorişti".
În mai, Parlamentul turc a aprobat să li se ridice imunitatea unor deputaţi vizaţi de proceduri judiciare, o măsură contestată care-i ţinteşte de fapt pe aleşii HDP.
Reţinerea celor 11 deputaţi turci are loc la câteva zile după arestarea pentru "activităţi teroriste" a celor doi primari din Diyarbakir, duminică, o măsură care a declanşat mai multe manifestaţii.
PKK - considerat de Ankara şi aliaţii săi occidentali organizaţie teroristă - şi armata turcă cu rupt, în vara lui 2015, un fragil armistiţiu şi au reluat ostilităţile, care s-au soldat cu peste 40.000 de morţi începând din 1984 încoace.
UE se află în prezent într-un moment delicat în relaţia cu Turcia. După un acord semnat în martie, Turcia a contribuit la reducerea semnificativă a afluxului de refugiaţi şi migranţi către UE, prin Grecia. În schimb, UE oferă ajutor Turciei pentru a se ocupa de refugiaţii sirieni, a promis să dea un nou impuls negocierilor de aderare a ţării la blocul comunitar şi a promis să ridice vizele pentru turci.
Această ultimă concesie, aflată de mult pe masă, a fost amânată de disputele privind legislaţia antiterorism.
În plus, măsurile dure luate de Turcia după tentativa eşuată de puci din luna iulie au alarmat liderii europeni.
În condiţiile în care Olanda, Franţa şi Germania au alegeri anul viitor, iar partidele antiimigraţie care se opun şi eliminării vizelor pentru turci câştigă din ce în ce mai multă popularitate, diplomaţii spun că Bruxelles-ul nu se grăbeşte să împingă Turcia să respecte condiţiile necesare pentru finalizarea acordului.
Există, însă, temeri la Bruxelles că tacticile dure ale Ankarei ar putea genera reacţii care să destabilizeze un stat pe care UE îl consider o zonă-tampon cu Orientul Mijlociu.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
