Uniunea Europeană a aplicat miercuri o amendă-record - în valoare de 4,34 de miliarde de euro - Google, pentru că a abuzat de poziţia dominantă a sistemului său de operare pentru smartphone - Android - cu scopul de a-şi impune hegemonia serviciului de căutare online, o hotărâre care riscă să deterioreze şi mai mult relaţiile cu Statele Unite şi împotriva căreia compania va face apel, relatează AFP.
Comisia Europeană (CE) a somat totodată întreprinderea americană ”să pună capăt practicilor sale ilegale în următoarele 90 de zile, altfel riscând penalizări de până la 5% din cifra de afaceri medie zilnică mondială a Alphabet”, societatea-mamă a Google.
Această sancţiune financiară ”pulverizează” precedentul record, deţinut tot de Google.
”Google a folosit practici ilegale pentru a-şi cimenta poziţia dominantă în căutarea pe Internet”, a acuzat comisarul european al Concurenţei Margrethe Vestager, într-o conferinţă de presă la Bruxelles.
”Motorul de căutare al Google este produsul său far. În fiecare an, Google generează venituri de peste 95 de miliarde de dolari, mulţumită publicităţii afişate şi pe care dau clic utilizatori ai Google Search, iar o mare parte din venituri se datorează creşterii puterii unor aparatelor moble precum smartphone şi tablete”, a adăugat comisarul danez.
Întreprinderea a fost deja condamnată de CE pe 27 iunie 2017, să plătească o amendă-record de 2,42 de miliarde de euro, din cauză că a abuzat de poziţia sa dominantă în căutarea online, favorizându-şi comparatorul de preţuri "Google Shopping" în detrimentul serviciilor concurente.
Suma amendei este decisă în ultimul moment şi poate atinge, teoretic, potrivit reglementărilor în domeniul concurenţei europene, până la 10% din cifra de afaceri globală a întreprinderii, care se ridica, în cazul Alphabet, compania-mamă a Google, la 110,9 miliarde de dolari în 2017 (94,7 miliarde de euro).
"Google va face apel contra deciziei executivului european”, a anunţat imediat un purtător de cuvânt al Google, Al Verney, într-un comunicat.
Această nouă sancţiune este impusă gigantului american într-un context deosebit de tensionat între UE şi Statele Unite, în care subiectele de fricţiune nu lipsesc - precum NTO şi comerţul.
Miercurea viitoare, peste exact o săptămână, preşedintele CE Jean-Claude Juncker urmează să se ducă la Washington, pentru a încerca să dezamorseze războiul comercial care opune UE preşedintelui american Donald Trump, pregătit să impună taxe importurilor de automobile europene în ţara sa.
REMEDII
Dosarul antitrust Android - sistemul de operare folosit de 80% din aparatele din Europa şi din lume, echivalentul iOS al iPhone de la Apple - este în colimatorul CE de mai mulţi ani.
În comunicatul său, CE şi-a detaliat nemulţumirile faţă de Google.
În primul rând, grupul californian le-a cerut producătorilor să preinstaleze aplicaţia Google Search şi navigatorul său (Chrome) drept condiţie în vederea acordării licenţei pentru magazinul său de aplicaţii online (Play Store).
În al doilea rând, el a plătit anumiţi mari producători şi anumiţi mari operatori de reţele mobile, pentru ca aceştia să preinstaleze în exclusivitate aplicaţia Google Search pe aparatele lor.
Iar în al treilea rând, el a împiedicat producători care doresc să preinstaleze aplicaţiile Google să vândă vreun aparat mobil inteligent care funcţionează cu alte versiuni de Android neaprobate de Google.
În cazul antitrust Shopping, Google a propus remedii în septembrie, aflate în continuare în curs de examinare la CE.
Grupul californian a formulat, tot în septembrie 2017, un recurs contra amendei Bruxellesului, la Curtea de Justiţie a UE (CJUE), ceea ce urmează să facă şi în dosarul Android.
Dată fiind complexitatea cazurilor, este de aşteptat ca justiţia să ia o hotărâre în aproximativ doi ani.
În afară de Shopping şi Android, CE vizează - în al treilea rând - practicile publicitare ale Google.
Ea îi reproşează, de la 14 iulie 2016, că a abuzat de poziţia dominantă a regiei sale publicitare AdSense - 80% din piaţa din Europa -, limitând în mod artificial posibilitatea unor terţe site-uri să afişeze publicităţi contextuale provenind de la concurenţi.
Şi aici s-ar putea prefigura o amendă.
Prima întreprindere din Sillicon Valley care a luat o amendă uriaşă într-un caz antitrust din partea CE este Microsoft.
În 2004, grupul informatic american a fost sancţionat financiar cu suma de 497 de milioane de euro, din cauză că a refuzat să furnizeze o documentaţie tehnică completă concurenţilor săi, pentru ca ei să poată să conceapă programe informatice întru totul compatibile cu sistemul de exploatare Windows.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
