Diadema de aur, incrustată cu pietre preţioase de către maeştri meşteri în urmă cu aproximativ 1.500 de ani, a fost unul dintre cele mai valoroase artefacte din lume de la domnia sângeroasă a lui Attila Hunul, care a luptat în Europa în secolul al V-lea. Diadema hună a dispărut acum din muzeul din Ucraina care a găzduit-o - poate, se tem istoricii, pentru totdeauna. Trupele ruse au transportat coroana nepreţuită şi un tezaur de alte comori după ce au capturat oraşul ucrainean Melitopol în februarie, spun autorităţile muzeului.
Invazia rusă a Ucrainei, aflată acum la cea de-a opta lună, este însoţită de distrugerea şi jefuirea de situri şi comori istorice la scară industrială, spun autorităţile ucrainene.
Într-un interviu pentru The Associated Press, ministrul ucrainean al culturii a afirmat că soldaţii ruşi au luat artefacte din aproape 40 de muzee ucrainene. Jefuirea şi distrugerea siturilor culturale au produs pierderi estimate la sute de milioane de euro (dolari), a adăugat ministrul, Oleksandr Tkachenko.
Atitudinea ruşilor faţă de moştenirea culturală ucraineană este o crimă de război, a spus el.
Pentru moment, guvernul Ucrainei şi susţinătorii săi occidentali care furnizează arme se concentrează în principal pe înfrângerea Rusiei pe câmpul de luptă. Dar dacă şi când pacea va reveni, păstrarea colecţiilor ucrainene de artă, istorie şi cultură va fi, de asemenea, vitală, astfel încât supravieţuitorii războiului să poată începe următoarea luptă: reconstruirea vieţii lor.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
„Acestea sunt muzee, clădiri istorice, biserici. Tot ceea ce a fost construit şi creat de generaţii de ucraineni”, a declarat prima doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska, în septembrie, când a vizitat un muzeu ucrainean din New York. „Acesta este un război împotriva identităţii noastre.”
Lucrătorii de la Muzeul de Istorie Locală din Melitopol au încercat mai întâi să ascundă diadema hună şi sute de alte comori când trupele ruse au luat cu asalt oraşul din sud. Dar, după săptămâni de căutări repetate, soldaţii ruşi au descoperit în cele din urmă subsolul secret al clădirii, unde personalul a pus cele mai preţioase obiecte ale muzeului - inclusiv diadema hună, potrivit unui lucrător al muzeului.
Muncitorul, care a vorbit cu AP sub condiţia de a păstra anonimatul, temându-se de pedeapsa rusă chiar şi pentru că a discutat despre evenimente, a spus că ucrainenii nu ştiu de unde au luat trupele ruse, care includea tiara şi alte aproximativ 1.700 de artefacte.
Diadema este una dintre doar câteva coroane hune din întreaga lume. Lucrătorul muzeului a spus că alte comori care au dispărut odată cu soldaţii ruşi includ 198 de bucăţi de aur vechi de 2.400 de ani din epoca sciţilor, nomazi care au migrat din Asia Centrală în sudul Rusiei şi Ucraina şi au fondat un imperiu în Crimeea.
„Acestea sunt descoperiri străvechi. Acestea sunt opere de artă. Sunt de nepreţuit”, a spus Oleksandr Symonenko, cercetător şef la Institutul de Arheologie din Ucraina. „Dacă cultura dispare, este un dezastru ireparabil.”
Ministerul Culturii din Rusia nu a răspuns întrebărilor despre colecţia Melitopol.
Consiliul oraşului în exil al lui Mariupol a declarat că forţele ruse au furat peste 2.000 de articole din muzeele oraşului. Printre cele mai preţioase obiecte s-au numărat icoane religioase antice, un sul unic al Torei scris de mână, o biblie veche de 200 de ani şi peste 200 de medalii, a spus consiliul.
De asemenea, au fost jefuite opere de artă ale pictorilor Arkhip Kuindzhi, care s-a născut la Mariupol, şi Ivan Aivazovsky, născut în Crimeea, ambii renumiti pentru peisajele lor marine, au spus consilierii exilaţi. Ei au spus că trupele ruse şi-au transportat recompensele furate în regiunea Doneţk, ocupată de ruşi, din estul Ucrainei.
Invazia a provocat, de asemenea, pagube şi distrugeri importante patrimoniului cultural al Ucrainei. Agenţia culturală a ONU ţine un număr al locurilor lovite de rachete, bombe şi bombardamente. Având în vedere că războiul a ajuns la a opta lună, agenţia spune că a verificat daunele la 199 de locaţii din 12 regiuni.
Acestea includ 84 de biserici şi alte situri religioase, 37 de clădiri de importanţă istorică, 37 de clădiri pentru activităţi culturale, 18 monumente, 13 muzee şi 10 biblioteci, spune UNESCO.
Guvernul ucrainean spune că numărul este şi mai mare, autorităţil afirmând că numărul lor de clădiri religioase distruse şi deteriorate ajunge la cel puţin 270.
În timp ce forţele de invazie au căutat comori de furat, lucrătorii muzeelor ucrainene au făcut tot ce le-a putut pentru a-i ţine departe de mâinile Rusiei. Zeci de mii de articole au fost evacuate departe de linia frontului şi din regiunile lovite de luptă.
La Kiev, directorul Muzeului Comorilor Istorice al Ucrainei a locuit în clădire, păzindu-şi artefactele, în primele săptămâni ale invaziei, când forţele ruse au încercat, fără succes, să încercuiască Kievul.
„Ne-a fost frică de ocupanţii ruşi, pentru că ei distrug tot ce poate fi identificat ca fiind ucrainean”, a amintit directorul, Natalia Panchenko.
Temându-se că trupele ruse vor asalta oraşul, ea a căutat să-i încurce dând jos placa de la intrarea muzeului. De asemenea, a demontat exponate, împachetând cu grijă artefactele în cutii pentru evacuare.
Într-o zi, speră ea, se vor întoarce la locul lor de drept. Deocamdată, muzeul arată doar copii.
„Aceste lucruri au fost fragile, au supravieţuit sute de ani”, a spus ea. „Nu am suportat gândul că s-ar putea pierde.”
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
