Preşedintele american Donald Trump a declarat că doreşte să negocieze un acord nuclear cu Iranul şi a trimis o scrisoare conducerii de la Teheran în această săptămână, sugerând discuţii, în condiţiile în care Occidentul se teme că Iranul se apropie rapid de capacitatea de a fabrica arme atomice, relatează Reuters.
„Am spus că sper că veţi negocia, pentru că va fi mult mai bine pentru Iran”, a declarat Trump într-un interviu cu Fox Business Network difuzat vineri.
Trump a declarat vineri reporterilor de la Casa Albă că anticipează o mişcare pe această temă foarte curând. „Am ajuns pe ultima sută de metri cu Iranul. Acesta va fi un moment interesant. Şi vom vedea ce se va întâmpla. Dar suntem în ultimele momente. Momentele finale. Nu-i putem lăsa să aibă o armă nucleară”, a spus el în Biroul Oval.
„Avem o situaţie cu Iranul în care ceva se va întâmpla foarte curând... Să sperăm că putem avea un acord de pace. Ştiţi, nu vorbesc de pe poziţii de putere sau de slăbiciune. Spun doar că aş prefera să văd un acord de pace decât cealaltă (opţiune), dar celălaltă (opţiune) va rezolva problema”, a spus Trump.
Publicaţia iraniană Nour, afiliată principalului organism de securitate al ţării, a respins scrisoarea lui Trump drept un „spectacol repetitiv” al Washingtonului.
Întrebat în interviul acordat Fox Business dacă i-a trimis scrisoarea ayatollahului Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului, extrem de anti-occidental, Trump a răspuns: „Da”.
„Există două moduri în care Iranul poate fi tratat: militar sau închei o înţelegere”, a declarat Trump la Fox Business. „Aş prefera să fac o înţelegere, pentru că nu vreau să fac rău Iranului. Sunt oameni grozavi”, a declarat Trump.
În interviul realizat joi, Trump a spus că a trimis scrisoarea „ieri”, adică miercuri.
Iranul nu a primit încă scrisoarea, a declarat vineri misiunea Iranului la Naţiunile Unite din New York. Nu a existat un răspuns imediat din partea Ministerului de Externe din Iran, unde este weekend, precizează Reuters.
Oficialii occidentali se tem că un Iran înarmat nuclear ar putea ameninţa Israelul şi producătorii de petrol arabi din Golf şi ar putea declanşa o cursă regională a înarmărilor.
Iranul neagă că ar căuta să se doteze cu arme nucleare.
Trump ar putea încerca o deschidere diplomatică pentru a profita de ceea ce oficialii americani consideră a fi un Iran slăbit. Grupările susţinute de Iran în Orientul Mijlociu - militanţii palestinieni Hamas din Gaza şi luptătorii Hezbollah din Liban - au fost puternic degradate de forţele israeliene, iar Bashar al-Assad din Siria, care era un aliat al Teheranului, a fost răsturnat de la putere de rebeli.
Anul trecut, loviturile israeliene asupra instalaţiilor iraniene, inclusiv asupra unor fabrici de rachete şi asupra apărării aeriane, ca represalii pentru atacurile iraniene cu rachete şi drone, au redus capacităţile militare convenţionale ale Teheranului, potrivit oficialilor americani şi experţilor externi.
OFERTA RUSĂ DE MEDIERE
Trump a bulversat politica externă a SUA după preluarea mandatului în ianuarie, adoptând o poziţie mai conciliantă faţă de Rusia, ceea ce a lăsat aliaţii occidentali circumspecţi, în timp ce el încearcă să intermedieze sfârşitul războiului de trei ani al Moscovei în Ucraina.
Trump s-a retras din acordul nuclear cu Iranul, un acord multinaţional menit să împiedice Teheranul să dezvolte arme nucleare, în 2018, la un an de la începutul primului său mandat la Casa Albă.
Luna trecută, Trump şi-a reluat campania de „presiune maximă” asupra Iranului, care include eforturi de a reduce la zero exporturile sale de petrol. Cu toate acestea, el a declarat, de asemenea, că ar dori să încheie o înţelegere cu Teheranul.
Nu este clar cum va fi primită deschiderea lui Trump către Iran de către aliatul său Israel, un duşman înverşunat al Teheranului.
Iranul şi Israelul au întreprins atacuri militare reciproce în aprilie şi octombrie anul trecut.
Biroul prim-ministrului israelian nu a răspuns imediat unei solicitări de a comenta scrisoarea lui Trump către Iran, precizează Reuters.
Rusia s-a oferit să medieze între Statele Unite şi Iran, a declarat marţi pentru Reuters o sursă informată cu privire la discuţii, în timp ce Kremlinul a promis să facă tot posibilul pentru a facilita o soluţie paşnică la tensiunile legate de programul nuclear al Teheranului.
Ministrul adjunct de externe al Rusiei, Serghei Riabkov, a discutat cu ambasadorul iranian Kazem Jalali despre eforturile internaţionale de soluţionare a situaţiei din jurul programului nuclear iranian, a declarat vineri Ministerul rus de Externe.
Specialişti ruşi de rang înalt în domeniul rachetelor au vizitat Iranul în ultimul an, pe măsură ce Republica Islamică şi-a aprofundat cooperarea în domeniul apărării cu Moscova, indică o analiză Reuters a înregistrărilor de călătorie şi a datelor privind ocuparea forţei de muncă.
SANCŢIUNI ŞI DIPLOMAŢIE
După ce Trump a renunţat la acordul nuclear în 2018, Iranul a început să se îndepărteze de angajamentele sale legate de domeniul nuclear în temeiul acordului din 2015 dintre Iran şi principalele puteri mondiale, care a ridicat sancţiunile asupra Iranului în schimbul restricţiilor impuse asupra programului său nuclear.
După preluarea mandatului în ianuarie, Trump i-a ordonat, de asemenea, ambasadorului său la ONU să colaboreze cu aliaţii pentru a „finaliza revenirea rapidă a sancţiunilor şi restricţiilor internaţionale asupra Iranului”.
Marea Britanie, Franţa şi Germania au declarat în Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite, în decembrie, că sunt pregătite - dacă este necesar - să declanşeze restabilirea tuturor sancţiunilor internaţionale pentru a împiedica Iranul să dobândească o armă nucleară.
Nu a fost prima dată când un preşedinte american a comunicat cu liderii iranieni. În conformitate cu legislaţia iraniană, liderul suprem, şi nu preşedintele, are ultimul cuvânt de spus în chestiuni-cheie de stat, precum politica externă a Iranului şi programul nuclear. Când preşedintele american Barack Obama a preluat funcţia în 2009, i-a oferit lui Khamenei un angajament direct - cu condiţia ca Iranul să fie serios în ceea ce priveşte încetarea preocupărilor legate de programul său nuclear. Obama i-a scris de două ori direct lui Khamenei, în 2009 şi din nou în 2012.
În 2014, oficialii iranieni au recunoscut că Teheranul a răspuns la scrisorile anterioare ale lui Obama, deşi nu a fost clar cine anume a răspuns.
Iranul a confirmat în 2013 că preşedintele Hassan Rouhani a făcut schimb de scrisori cu Obama, confirmând un contact rar între liderii celor două naţiuni.
Statele Unite şi Iranul au întrerupt relaţiile diplomatice în 1980, după ce studenţi şi militanţi islamici au luat cu asalt Ambasada SUA din Teheran şi au luat ostatici diplomaţi americani.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
