Preşedintele american Donald Trump revine marţi la celebra tribună a ONU pentru a-şi prezenta strategia cu privire la Iran, care ridică întrebări într-o atmosferă de tenisuni puternice, relatează AFP.
După atacurile de la 14 septembrie contra a două instalaţii petroliere saudite, atribuite de către occidentali Republicii islamice, Donald Trump se arată pe rând ameninţător şi apostol al ”reţinerii”.
”Multe lucruri se petrec cu privire la Iran, mult mai multe decât ştiu jurnaliştii”, a lansat el luni, enigmatic, alimentând speculaţii cu privire la o posibilă iniţiativă.
Preşedintele american, care urmează să ia cuvântul la Adunarea Generală imediat după unul dintre admiratorii săi declaraţi, brazilianul Jair Bolsonaro, probabil că se va adresa bazei sale electorale, cu aproximativ 400 de zile înaintea următoarelor alegeri prezidenţiale.
Miliardarul republican a promis să vorbească despre ”enormele succese” ale Statelor Unite şi despre sănătatea ”fantastică” a economiei americane.
PROCEDURĂ DE DESTITUIRE
O umbră va plana asupra discursului său - ameninţarea unei proceduri de destituire (impeachment), agitată de opoziţia democrată după dezvăluiri cu privire la presiuni pe care le-ar fi exercitat asupra Ucrainei cu scopul de a-i dăuna potenţialului său rival democrat Joe Biden.
Preşedintele francez Emmanuel Macron, aflat în prima linie a dosarului iranian, va urca la tribuna ONU marţi seara. Va reuşi el, oare, să concretizeze o întâlnire între Donald Trump şi omologul său iranian Hassan Rohani, după ce a făcut eforturi în acest sens de la summitul G7 de la Biarritz, în Franţa?
”Noi nu am prevăzut nimic în acest stadiu”, a dat asigurări luni seara preşedintele american, dar a întreţinut totodată suspansul, adăugând ”eu nu exclud niciodată nimic”.
Emmanuel Macron, care îl revede pe Donald Trump marţi, după ce s-a întâlnit cu Hassan Rohani luni, nu a spus încă ultimul cuvânt.
”Încă o dată îl vom vedea pe Macron ca mediator. Macron, campionul multilateralismului”, preconizează Heather Conley de la Center for Strategic and International Studies.
Un obişnuit al acestei mari reuniuni diplomatice anuale, preşedintele iranian se exprimă miercuri.
În faţa reprezentanţilor celor 193 de state membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, Donald Trump, care se află în căutarea de sprijin cu privire la Iran, ar putea să pună în surdină atacurile la adresa multilateralismului.
Luni, el a primit încurjări de la ”prietenul” său Boris Johnson. ”Cred că există un tip care poate ajunge la un acord mai bun... şi acesta este preşedintele Statelor Unite. Să facem un acord Trump”, a lansat premierul britanic, care urcă la tribuna ONU la sfârşitul zilei.
După ce Trump a ieşit în 2018 din Acordul de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian care vizează să împiedice Teheranul să se doteze cu arma atomică, Franţa, Regatul Unit şi Germania insistă asupra necesităţii salvării textului.
Anul trecut, discursul său la tribună a declnşat râsete - un lucru rar în această incintă -, când a afirmat că a înfăptuit mai multe lucruri ca oricare altul dintre predecesorii săi.
VISUL NOBELULUI
În 2017, la prima sa apariţie, Donald Trump a promis să ”distrugă total” Coreea de Nord, afirmând că Kim Jong Un s-a îmbarcat într-o ”misiune sinucigaşă”.
El a angajat, între timp, un dialog cu tânărul dictator nord-coreean, care întârzie, însă, să dea roade. După summiturile din Singapore şi de la Hanoi şi o strângere de mână încărcată de simbolism în Zona Demilitarizată (DMZ) care împarte peninsula coreeană, niciun calendar de negociere nu a fost anunţat.
Alt dosar aşteptat este Venezuela. După ce Statele Unite l-au recunoscut, urmate de peste 50 de ţări, la începutul anului, pe opozantul Juan Guaido preşedinte interimar, situaţia a progresat prea puţin.
”Statele Unite vor să se asigure că problema tranziţiei politice în Venezuela rămâne o prioritate a comunităţii internaţionale”, subliniază un oficial american de rang înalt.
Donald Trump îşi doreşte în continuare progrese diplomatice importante care să-i valideze ”metoda”, însă nu şi-a pierdut stilul voit provocator cu care interlocutorii săi de pe secna internaţională s-au obişnuit puţin câte puţin de când a venit la putere la începutul lui 2017.
”Aş putea obţine Premiul Nobel pentru Pace pentru o serie de lucruri, dacă ei l-ar atribui în mod cinstit, dar nu este cazul”, a declarat el luni.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
