Preşedintele american Donald Trump a jucat miercuri cartea relaxării în urma tirurilor de rachetă iraniene asupra unor baze în care se află militari americani în Irak, felicitându-se de faptul că Teheranul ”pare să dea înapoi” şi declarându-se ”pregătit de pace”, relatează AFP.
El a anunţat impunerea imediată a unor noi sancţiuni economice Republicii islamice, însă nu a evocat vreun răspuns militar, îndepărtând astfel, pentru moment, spectrul unei escaladări regionale, eventual al unui război între Statele Unite şi Iran.
Operaţiunea ”'Martir Soleimani” a fost lansată de Iran la mijlocul nopţii, ca represalii faţă de eliminarea de către Washington a generalului Qassem Soleimani la Bagdad. În total 22 de rachete de tip sol-sol s-au abătut asupra bazelor Ain al-Assad (vest) et Erbil (nord), unde sunt staţionaţi unii dintre cei 5.200 de militari americani desfăşuraţi în Irak.
”Niciun american nu a fost rănit în atacurile din noaptea trecută”, s-a felicitat de la început miliardarul republican.
”Iranul pare să dea înapoi, ceea ce este un lucru bun pentru toate părţile vizate şi un lucru foarte bun pentru lume”, a adăugat el în această alocuţiune foarte aşteptată de aproximativ zece minute.
Furtunosul locatar al Casei Albe a încheiat printr-un mesaj adresat poporului iranian şi liderilor săi - ”Statele Unite sunt pregătite de pace cu toţi cei care o vor”.
REPRESALII ”PROPORŢIONATE”
Un pic mai devreme, liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a salutat o ”palmă dată peste faţă” Statelor Unite, avertizând însă că aceasta ”nu este de ajuns”.
Este necesar, a apreciat el, ca ”prezenţa coruptă a Statelor Unite în regiune să ia sfârşit”, în contextul în care axa proiraniană profită de vineri de o reintensificare a sentimentului american în Iran, dar şi în Irak şi în Liban.
”Noi nu căutăm escaladarea şi nici războiul, ci ne apărăm”, a subliniat Mohammad Javad Zarif, şeful diplomaţiei iraniene, anunţând că represaliile ”proporţionate” din cursul nopţii s-au ”terminat”.
Însă dacă riposta iraniană s-a încheiat, mai rămâne ”riposta irakiană”, care nu va fi ”mai puţin importantă”, au ameninţat deja facţiunile armate proiraniene.
Ele vor continua ”până la plecarea ultimului soldat” american, au ameninţat facţiunile pe care Washingtonul le acuză că se află în spatele a zeci de tiruri de rachete care i-au vizat militarii şi diplomaţii în ultimele luni.
Răspunsul este coordonat cu Hezbollahul libanez şi Teheranul, dau asigurări aceste facţiuni, după atacurile iraniene - care potrivit armatei irakiene nu s-au soldat cu victime în rândul său. Ele nu au provocat o ripostă imediată, însă alimentează mai mult ca niciodată teama unei escaladări regionale şi unui conflict deschis.
Un specialist în grupări şiite armate, Phillip Smyth, consideră că tirurile iraniene marchează o nouă fază. Iranul ”a dat un răspuns public şi de amploare”, ”un semnal”. Urmarea, a declarat el pentru AFP, ar putea să fie încredinţată ”agenţilor Iranului”.
În lume, unele capitale îndeamnă la calm, în timp ce altele ameninţă.
Preşedinţii turc Recep Tayyip Erdogan şi rus Vladimir Putin au îndemnat ”toate părţile să acţioneze cu reţinere”, iar Londra apreciază că Iranul ar trebui ”să acţioneze mai degrabă în favoarea unei dezescaladări urgente”.
Premierul israelian în exerciţiu Benjamin Netanyahu a ameninţat că ”oricine ne atacă va primi o ripostărăsunătoare”.
Ciprul şi-”a dat acordul” Washingtonului ca, temporar, ”o unitate de reacţie rapidă” să folosească teritoriul cipriot în vederea ”evacuării misiunilor diplomatice americane (...) şi a cetăţenilor americani”.
Premierul demisionar irakian Adel Abdel Mahdi a anunţat că a fost avertizat cu privire la tirurile iminente printr-un ”mesaj verbal” al Teheranului, ”în momentul” în care americanii îl sunau pentru a anunţa că rachete se abăteau asupra bazelor în care se află.
El a denunţat ”o încălcare a suveranităţii Irakului”, însă fără a folosi termeni duri pe care i-a rezervat Statelor Unite, în contextul în care Parlamentul irakian i-a cerut să pună capăt prezenţei militare americane pe teritoriul irakian.
Abdel Mahdi este considerat mai apropiat de facţiunile proiraniene decât preşedintele irakian Barham Saleh şi preşedintele Parlamentului Mohamed al-Halbousi care au ”condamnat” şi ”denunţat” riposta iraniană pe solul irakian.
Franţa şi Marea Britanie, membre ale coaliţiei internaţionale antijihadiste au anunţat că aceste atacuri, pe care le-au condamnat, nu au făcut victime în rândul trupelor lor.
”TORUL MERGE BINE”
Potrivit unor informaţii de presă, care citează un oficial american, forţele coaliţiei au fost prevenite în avans cu privire la atacuri, însă provenineţa acestui avertisment este neclară.
”Prin canalele noastre de informaţii clasificate, am fost avertizaţi că un posibil atac era iminent”, a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al armatei norvegiene, care are aproximativ 70 de militari în baza de la Ain al-Assad.
O sursă din domeniul securităţii irakiene a declarat însă pentru AFP că forţele irakiene au evacuat Ain al-Assad chiar înainte de atacuri.
Companii aeriene americane, dar şi Air France şi Lufthansa, au interzis survolarea Irakului, Iranului şi zonei Golfului Persic după ce Gardienii Revoluţiei, armata ideologică iraniană, au ameninţat ”guverne aliate Statelor Unite”, în primul rând ţări de la Golful Persic, prinse între Iran şi Irak şi Israel.
Funeraliile în Irak ale generalului Soleimani, asasinat împreună cu irakianul Abu Mahdi al-Muhandis, liderul forţelor paramilitare proiraniene integrate în forţele regulate irakiene, au fost punctate de îndemnuri la ”răzbunare”.
Chiar înainte de atacurile din nopatea de marţi spre miercuri, mai multe state membre ale coaliţiei au anunţat că-şi scot militari din Irak.
Franţa şi Italia au anunţat că rămân, însă Canada şi Germania şi-au redesfăşurat o parte a trupelor în Iordania şi Kuwait.
NATO a hotărât să-şi retragă temporar o parte a personalului şi a îndemnat Iranul ”să se abţină de la orice nouă violenţă”.
Trump a îndepărtat orice plecare din Irak, apreciind că ”ar fi cel mai rău lucru care i s-ar putea întâmpla Irakului”.
Preşedintele american, care i-a îndemnat pe europeni să iasă din Acordul de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian, a discutat cu premierul britanic Boris Johnson.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
