Joe Biden preia rolul de lider însărcinat cu pansarea rănilor unei Americi rănite şi împărţite, la o zi după violenţele sângeroase de la Capitoliu, care l-au izolat şi mai mult pe Donald Trump, relatează AFP.
Viitorul preşedinte american, care se va instala la Casa Albă peste 13 zile, urma să se exprime, în fieful său, la Wilmington, la aproximativ 200 de kilometri distanţă de Washingtonul care îşi revine, sub un soare de iarnă, după o zi de haos de neimaginat.
Victoria sa (306 mari electori la 232) a fost certificată la miezul nopţii de miercuri spre jo de către vicepreşedintele Mike Pence, în faţa membrilor celor două Camere ale Congresului reunite într-o sesiune extraordinară.
Menită să fie o simplă formalitate, această certificare s-a transformat într-o ”insurecţie”, ”aproape o răzvrătire”, potrivit democratului, după ce o mulţime de susţinători ai preşedintelui a luat cu asalt şi a invadat Capitoliul, întrerupând dezbaterile.
Imagini din interiorul maiestuoasei clădiri, situată în centrul capitalei federale americane, vor marca Istoria - aleşi purtând măşti de gaze, agenţi de poliţie în civil cu arma în mână, manifestanţi instalaţi în birourile parlamentarilor.
Aceste scene au provocat consternarea şi indignarea în întreaga lume, iar imaginea Statelor Unite, care pozează în model de democraţie, a fost afectată pe termen lung.
”Sarcina noastră azi şi în următorii patru ani este (...) să permitem o înnoire a politicii, a cărei finalitate este să rezolve problemele, nu să sufle în flăcările urii şi haosului”, declara miercuri, într-o intervenţie solemnă, Joe Biden.
”America este construită pe onoare, decenţă, respect şi toleranţă”, a insistat acest bărbat un pic fragil, foarte respectat la Washington, care va prelua frâiele puterii în urma unei cariere politice îndelungate.
Donald Trump - blocat temporar pe Twitter şi Facebook - pare extraordinar de izolat.
El nu s-a mai exprimat de la difuzarea unei scurte înregistrări video, în care îi îndemna pe manifestanţi ”să se întoarcă acasă”, dar în care declara totdată - fără probe - că alegerile au fost ”furate”.
Într-un scurt comunicat, el s-a angajat, ulterior, la un transfer al puterii ”ordonat” şi şi-a reafirmat ”dezacordul total” faţă de rezultatul alegerilor.
”NU POT SĂ RĂMÂN”
În cadrul Partidului Republican, al Guvernului şi în echipa sa apropiată, starea de rău este palpabilă. Hotărârea sa de a merge până la capăt i-a alienat o parte a propriei tabere.
În contextul în care se pregăteşte următoarea etapă, unii republicani se distanţează, precum Mick Mulvaney, emisarul Statelor Unite în Irlanda de Nord, care a demisonat.
”Nu mai pot să rămân după ceea ce s-a întâmplat ieri. Nu poţi să vezi ceea ce s-a întâmplat ieri şi să iei parte în vreun fel”, a declarat la CNBC cel care a fost şeful de cabinet al furtunosului preşedinte.
Mai mulţi membri ai Consiliului Securităţii Naţionale (NSC) şi-au anunţat, de asemenea, plecarea
Senatorul republican Lindsey Graham, un apropiat al lui Donald Trump, a anunţat la rândul său, în noaptea de miercuri spere joi, că nu mai urmează exemplul preşedintelui. ”Nu mai contaţi pe mine. Ceea ce este prea mult este prea mult”.
De peste două luni, fostul om de afaceri de la New York, care a ajuns la putere în 2017, fără cea mai mică experienţă politică, refuza să-şi accepte înfrângerea şi alimenta diseniuni, agitând teorii ale complotului.
Iar scenele de violenţă de miercuri sunt, în opinia multora, rezultatul acestei cruciade.
Barack Obama consideră aceste violenţe ”un moment de dezonoare şi de ruşine” pentru America. ”Dar nu o surpriză”.
Cancelarul german Angela Merkel s-a declarat ”tristă” şi ”furioasă” şi a arătat cu degetul responsabilitatea actualului locatar al Casei Albe.
În ceea ce-i priveşte pe adversarii Statelor Unite, preşedintele iranian Hassan Rohani a apreciat că aceste evenimente arată că democraţia occidentală este ”fragilă şi vulnerabilă”.
Joe Biden, care se instalează la putere într-un moment dificil al istoriei americane, va beneficia, cu toate acestea de toate pârghiile puterii, cel puţin timp de doi ani.
Incidentele violente au avut loc la o zi după două scrutinuri parţiale la Senat în Georgia, în care democraţii au obţinut victorii şi care au preluat astfel controlul Senatului de la republicani.
Candidatul democrat Raphael Warnock a înfrânt-o pe senatoarea republicană Kelly Loeffler şi a intrat în Istorie ca primul senator de culoare din acest stat din Sudul tradiţional conservator.
Iar Jon Ossoff a obţinut o victorie în celălalt scrutin din Georgia. În vârstă de 33 de ani, el va deveni cel mai tânăr senator democrat, după Joe Biden, în 1973.
Democraţii deţin astfel 50 de mandate în Senat, la fel ca republicanii. Însă, aşa cum prevede Constituţia, viitoarea vicepreşedintă Kamala Harris va avea puterea să departajeze voturile şi să încline balanţa de partea democraţilor.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
