Donald Trump a depus plângere împotriva Departamentului american al Justiţiei şi cere despăgubiri în sumă de 100 de milioane de dolari cu privire la o tentativă de ”persecutare politică” în timpul percheziţiei din 2022 a reşedinţei sale din Florida, Mar-a-Lago, de către FBI, care căuta documente clasificate, relatează AFP.
Plângerea a fost deupsă săptămâna trecută, iar AFP precizează a consultat-o luni.
Miliardarul îi acuză pe secretarul Justiţiei Merrick Garland şi pe directorul FBI Christopher Wray de faptul că s-au ”îndepărtat de protoicolul (aplicat foştilor preşedinţi) pentru a-l răni”.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
”Garland şi Wray nu ar fi trebuit niciodată să aprobe o percheziţie şi inculparea care a urmat”, se arată în plângere.
El cere despăgubiri în sumă de 100 de milioane de dolari şi 15 milioane de dolari cheltuieli cu justiţia.
”NU EXISTĂ ABATERI DE LA NORMĂ”
Candidatul republican în alegerile prezidenţiale din noiembrie îi acuză - neîncetat şi fără probe - pe democraţi că instrumentalizează justiţia împotriva sa.
El nu ezită să depună plângeri şi apoi să le retragă.
În mai, Donald Trump a lăsat lumea cu gura căscată după ce a sugerat că mandatul de percheziţie al FBI demonstrează că preşedintele Joe Biden îi vrea moartea.
Documente judiciare conţin o formulare standard a FBI - potrivit căreia agenţii săi sunt autorizaţi să facă uz de forţă mortală în cazul în care cineva se află într-un pericol de moarte.
FBI a dat asigurări, într-u ratr comunicat, că ”nu au existat avateri de la normă în acest dosar”, la 8 august 2022.
În plus, Donald Trump nu se afla în Florida pe timpul percheziţiei.
Fostul preşedinte a fost inculpat în Florida cu privire la gestionarea neglijentă a unor documente confidenţiale, găsite în reşedinţa sa Mar-a-Lago, după ce a plecat de la Casa Albă.
O judecătoare federală a anulat la jumătatea lui iulie urmăririle, însă procurorul special care instruieşte dosarul a făcut apel împotriva acestei hotărâri.
Donald Trump este acuzat în acest dosar de faptul că a compromis securitatea naţională prin păstrarea acasă a unor documente clasificate, inclusiv a unor planuri militare sau infirmaţii despre armament nuclear, după ce şin-a încheiat mandatul de preşedinte, în loc să le predea Arhivelor Naţionale, aşa cum prevede legea.
El este acuzat, de asemenea, de faptul că a încercat să distrugă probe în acest dosar.
Cele mai grave dintre aceste acuzaţii se pedepsesc cu până la zece ani de închisoare.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
