Statele Unite au anunţat începutul sfârşitului misiunii lor antijihadiste în Siria, însă preţedintele american Donald Trump pare să fi cedat pentru moment presiunilor consilierilor şi aliaţilor săi, renunţând la o retragere a trupelor americane, relatează AFP.
”Misiunea miltară vizând să eradice” gruparea Statul Islamic (SI) ”ajunge la sfârşit”, a anunţat miercuri Casa Albă.
Organizaţia jihadistă este ”aproape complet distrusă”, însă Statele Unite şi partenerii lor rămân hotărâţi ”să elimine mica prezenţă SI în Siria care (...) nu a fost eradicată încă”, a adăugat ea, fără să evoce vreun moment o eventuală plecare a militarilor americani şi nici vreun calendar în vederea unei viitoare retrageri.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Acest scurt comunicat, prezentat de administraţie ca o ”decizie” luată marţi într-o reuniune la Casa Albă, nu pare să răstoarne strategia americană.
Însă o comunicare a devenit necesară după ce Donald Trump a provocat confuzie, exprimându-şi în mai multe rânduri, în ultimele zile, dorinţa unei retrageri rapide a celor aproximativ 2.000 de militari americani desfăşuraţi în Siria - în principal din cadrul forţelor speciale, cu scopul de a lupta contra SI şi a antrena forţe locale în zone recucerite de la jihadişti.
”Am reuşit larg în faţa SI”, iar ”uneori vine timpul să te întorci acasă. Iar noi ne gândim la asta foarte serios”, a anunţat el marţi.
”Vreau să ne aduc trupele acasă”, a insistat el, reluând, aşa cum a făcut-o adesea în ultima vreme, accente ale campaniei sale victorioase cu sloganul "America First" (America mai întâi), cu scopul de a denunţa investiţii costisitoare şi puţin fructuoase în Orientul Mijlociu în detrimentul priorităţilor contribuabilului american.
O retragere rămâne ”obiectivul”, însă el este condiţionat de înfrângerea totală a SI şi de o ”tranzişie” pentru ca ”forţele locale”, pe care Statele Unite vor continua să le antreneze, să asigure securitatea şi să oprească orice ”reapariţie” a jihadiştilor, a dat asigurări în faţa jurnaliştilor o purtătoare de cuvânt a Casei Albe, Sarah Sanders.
Preşedintele ”nu va stabili un calendar arbitrar”, a adăugat ea.
Trump a promis să ia decizia în coordonare cu statele aliate ale Statelor Unite.
”PÂNĂ LA CAPĂT”
Aliaţii au fost surprinşi de declaraţiile lui Trump, potrivit unor diplomaţi europeni care insistă asupra faptului că lupta împotriva grupării jihadiste nu s-a terminat.
Numeroşi oficiali americani au fost suprinşi şi ei şi par că se află în căutarea unor răspunsuri, după prima declaraţie a preşedintelui, pe 29 martie, în favoarea unei retrageri rapide.
Însărcinaţii cu dosarul în administraţia americană au pledat de altfel în mod public, marţi, în favoarea unei prezenţe mai durabile în Siria, până la încheierea ”stabilizării” ei.
Într-o convorbire la telefon Trump şi omologul său francez Emmanuel Macron şi-au afişat mercuri hotărârea de a-şi ”continua acţiunile în cadrul coaliţiei internaţionale” antijihadiste în Irak şi în Siria, pentru a lupta împotriva SI ”până la capăt” şi a ”avansa către o trazniţie politică inclusivă”, potrivit unei dări de seamă a Palatului Elysée.
Statele Unite, Franţa, Regatul Unit şi Germania s-au angajat în paralel, miercuri, să facă regimul preşedintelui Bashar al-Assad ”să dea socoteală de atacul cu gaz sarin contra oraşului rebel sirian Khan Sheikhun, soldat cu cel puţin 83 de morţi, în urmă cu exact un an.
Numeroşi observatori americani au avertizat împotriva unei retrageri pripite, care ar lăsa cale liberă în Siria aliaţilor regimului al-Assad - adică Rusiei, marea rivală a Statelor Unite, şi Iranului - oaia neagră a administraţiei Trump.
O asemena plecare ar dăuna totodată partenerilor kurzi ai Washingtonului în lupta antijihadistă, în momentul în care Turcia, cu toate că este unul dintre aliaţii americanilor, poartă o ofensivă împotriva lor şi îi acuză de scopuri ”teroriste”.
Într-un summit la Ankara, miercuri, preşedinţii rus Vladimir Putin şi iranian Hassan Rohani, reuniţi de omologul lor turc Recep Tayyip Erdogan, s-au angajat la rândul lor, în absenţa occientalilor, să coopereze în vederea ajungerii la un ”armistiţiu durabil” în Siria.
Prezentând strategia americană în Siria, în ianuarie, secretarul de Stat Rex Tillerson a părut să înscrie prezenţa americană într-o durată şi să o extindă din alte motive, şi anume necesitatea de a contracara influenţa iraniană şi de a ajuta la îndepărtarea lui al-Assad.
Însă el a fost destituit între timp, iar Trump pare hotărât ca ţările arabe să preia o parte mai mare a poverii siriene în vederea unei dezangajări americane. Preşedintele vrea ”ca ei să facă mai mult”, a insistat Sarah Sanders.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
