Preşedintele Statelor Unite Donald Trump a ameninţat Iranul cu represalii majore, iar Irakul cu sancţiuni, în urma unui vot al Parlamentului irakian care cere expulzarea trupelor americane din această ţară, relatează AFP.
În urma uciderii într-un raid american vineri, la Bagdad, a puternicului general iranian Qassem Soleimani, lumea întreagă se teme de nouă escaladare, eventual de un război.
Locatarul Casei Albe nu a făcut mimic pentru a calma aceste îngrijorări când a venit duminică la Washington, după două săptămâni de vacanţă în Florida, cu avionul prezidenţial Air Force One.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Întrebat despre atitudinea Teheranului, care strigă ”răzbunare” şi promite o ripistă ”militară”, el a ales un ton dur. ”Dacă ei fac ceva, vor exista represalii majore”.
Furtunosul preşedinte şi-a menţinut de altfel ameninţarea cu distrugerea siturilor culturale iraniene. ”Ei au dreptul să ne ucidă cetăţenii (...), iar noi nu avem dreptul să ne atingem de siturile lor culturale? Treaba nu stă aşa”, a tunat el.
Rachete s-au abătut duminică seara, ca şi cu o zi înainte, în apropiere de sediul Ambasadei Statelor Unite, în Zona Verde de la Bagdad, fără să se soldeze cu victime potrivit unor martori.
De peste două luni, zeci de rachete au atins zone în care se află diplomaţi şi militari americani în Irak, omorând un subcontractor american la sfârşitul lui decembrie.
Asasinatele generalului iranian Soleimani şi al lui Abu Mahdi al-Muhandis, numărul doi în cadrul Hashd al-Shaabi, o coaliţie paramilitară proiraniană integrată în forţele irakiene de securitate, au creat un rar consens împotriva Statelor Unite în Irak, o ţară zguduită de luni de zile de o revoltă împotriva acaparării Iranului.
În Parlament, în absenţa deputaţilor kurzi şi majorităţii deputaţilor sunniţi, numeroşi aleşi au scandat ”Nu Americii!”.
Coaliţia antijihadistă condusă de americani a anunţat deja că a ”suspendat” lupta împotriva Statului Islamic (SI), pentru a se consacra de-acum ”în totalitate” protejării trupelor sale.
”RAMBURSARE”
Preşedintele Parlamentului irakian, Mohamed al-Halbousi, a citit o decizie care ”obligă Guvernul să apere suveranitatea ţării retrăgându-şi cererea de ajutor” Consiliului de Securitate al ONU în vederea luptei împotriva grupării jihadiste Statul Islamic (SI) - şi retragerea astfel a invitaţiei adresate coaliţiei internaţionale.
Aproximativ 5.200 de militari americani sunt staţionaţi în prezent în Irak.
Votul a fost salutat de Iran, însă Donald Trump a reacţionat foarte puternic, evocând posibilitatea impunerii unor sancţiuni ”foarte puternice” Bagdadului.
”Dacă ei ne cer efectiv să plecăm, dacă nu o facem pe o bază foarte amicală, noi le vom impune sancţiuni cum n-au mai văzut înainte”, a tunat el.
”Avem o bază aeriană extraordinar de scumpă acolo. Ea a costat miliarde de dolari să fie construită. Nu vom pleca dacă nu ne rambursează!”, a subliniat Trump.
Brigăzile Hazbollah - cea mai radicală facţiune din cadrul Hashd al-Shaabi - au îndemnat încă de sâmbătă militarii irakieni să se îndepărteze ”cu cel puţin 1.000 de metri” de instalaţiile în care sunt prezenţi militari americani, începând de duminică seara, sugerând astfel că aceste instalaţii ar putea fi ţinta unor atacuri.
Mişcarea şiită libaneză Hazbollah, ai cărei oameni sunt angajaţi în Siria alături de regimul lui Bashar al-Assad şi de aliatul iranian al acestuia, a anunţat la rândul său că armata americană ”va plăti preţul asasinării” lui Soleimani.
În faţa creşterii tensiunilor, Washingtonul a anunţat recent desfăşurarea a 3.000-3.500 de militari suplimentari în regiune.
Denunţând ”încălcări ale suveraniăţii Irakului”, Bagdadul a anunţat duminică faptul că l-a convocat pe ambasadorul american şi a despus plângere la Consiliul de Securitate al ONU.
Morţile lui Soleimani şi al-Muhandis au provocat o imensă emoţie în Irak şi Iran.
O mare de bărbaţi şi femei plângând şi strigând ”Moarte Americii!” s-a revărsat duminică în mai multe oraşe în Iran, mai ales în locul sfânt şiit Mashhad (nord-vest), unde a fost adus sicriul lui Soleimani.
CEI ”DOI OCUPANŢI”
Tensiunile între Washington şi Teheran nu au încetat să crească după retragerea unilaterală a Statelor Unite dintr-un acord internaţional privind dosarul nuclear iranian încheiat în 2015 la Viena, urmată de sancţiuni dure impuse Teheranului. La un an după această retragere, Iranul a început să se retragă din anumite angajamente pe care şi le-a asumat în cadrul acordului, menit să-i limiteze programul nuclear.
Iranul a anunţat duminică cea de a ”cincea şi ultima fază” a acestui plan de reducere a angajamentelor sale, afirmând că nu se mai simte obligat să respecte vreo limită ”cu privire la numărul centrifugelor”.
Teheranul a anunţat anterior că anunţul său ”are să ţină cont” de ”situaţia nouă” creată de asasinarea generalului.
Iranul a anunţat însă că va continua să se supună în mod voluntar programului inspecţiei extrem de dure implementat în urma Acordului de la Viena în dosarul nuclear iranian.
Donald Trump a justificat asasinatul lui Soleimani dând asigurări că acesta pregătea atacuri ”iminente” vizând diplomaţi şi militari americani.
Împreună cu cancelarul german Angela Merkel şi premierul britanic Boris Johnson, preşedintele francez Emmanuel Macron a convenit să ”coopereze în vederea reducerii tensiunilor în regiune”, potrivit Berlinului.
Escaladarea în Irak a împins în planul doi o revoltă care-i vizează pe liderii irakieni, consideraţi corupţi şi incompetenţi şi care nu reuşesc să se înţekeagă asupra formării unui guvern.
Protestatarii au defilat însă în număr mare duminică, în sud, denunţând ”cei doi ocupanţi: Iranul şi Statele Unite”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
