Belgienii aleg duminică, în afară de eurodeputaţi, deputaţi regionali şi naţionali, un triplu scrutin care ar putea să fie marcat de un colaps al partidelor tradiţionale - socialişti şi liberali - în favoarea ecologiştilor şi extremiştilor, relatează AFP.
Secţiile de votare au fost deschise la ora 8.00 (9.00, ora României) şi urmează să fie închise la ora locală 14.00 (15.00, ora României) sau 16.00 (17.00, ora României), în funcţie de sistemul de vot în vigoare - pe hârtie sau electronic. Prime tendinţe sunt aşteptate duminică seara.
Potrivit sondajelor, ecologiştii şi-ar dubla scorul în Valonia - sudul francofon al Belgiei -, iar această performanţă (aprocimativ 20%) îi plasează cot la cot cu partidul liberal al premierului Charles Michel, care ar pierde între trei şi şapte puncte procentuale faţă de scorul din mai 2014.
La Bruxelles, Partidul Ecolo-Groen, care surfează pe puternica mobilizare în lupta împotriva modificărilor climatice din ultimele luni, ar urma să devină prima forţă politică, detronându-i pe socialişti. El ar putea să aspire să prezideze regiunea capitalei.
În această mică ţară cu multiple niveluri de putere, este vorba despre constituirea majorităţilor parlamentare pe care se vor sprijini executive în cele trei regiuni - Flandra, Valonia, Bruxelles - şi microcomunitatea germanofonă (77.000 de locuitori în estul ţării), în afară de eşalonul naţional.
În 2014, alegerile la Cameră - din care fac parte deputaţi federali - au condus la formarea unei coaliţii de centru-dreapta, condusă de liberalul francofon Charles Michel.
Atelajul a căzut la sfârşitul lui 2018, când naţionaliştii flamanzi din cadrul N-VA, care erau un pilon, au plecat în semn de protest faţă de ratificarea Pactului ONU privind Migraţiile.
O bună parte a atenţiei se va concentra asupra capacităţii sau nu a acestui partid - numărul unu în Flandra olandofonă - de a fi din nou coloana vertebrală a unei coaliţii.
Sau dacă, din contră, fragmentarea peisajului indusă de votul proporţional se accentează până la a complica serios negocieri în vederea formării unui nou guvern. O revenire, aşteptată, a Partidului Muncii (PTB, extremă stânga) în Belgia francofonă ar putea să contribuie la acest scenariu.
Belgienii se gândesc cu toţii la un record pe care nu vor să-l bată. De la jumătatea lui 2010 şi până în decembrie 2011, ţara a trăit timp de 541 de zile fără Guvern cu puteri depline.
Flamanzii, care trimit în Cameră 87 din cei 150 de deputaţi, votează în mod tradiţional cu dreapta.
”ATENŢIE LA POZIŢII”
Iar duminică cursorul ar putea derapa încă un pic la dreapta, în cazul în care Vlaams Belang (VB, extremă dreapta) confirmă scorul pe care i-l atribuie ultimul sondaj de opinie, de aproape 15%, cu zece puncte procentuale mai mult ca în 2014.
”Dreptele radicale sunt într-o dinamică pozitivă în Europa, acolo unde se pune problema identitară. Ea se pune în Flandra”, relevă politologul Pascal Delwit de la Universitatea Liberă din Bruxelles (ULB), arătând cu degetul ”un nivel de atnocentrism deosebit de mare” în această regiune.
De asemenea, cu privire la problema refugiaţilor, fostul secretar de stat N-VA Theo Francken "a întreţinut întru totul”, timp de patru ani, tezele Vlaams Belang, în mod deschis anti-imigraţie. ”În retorică e tot una”, afirmă politologul.
O Flandră puternic ancorată în dreapta, în faţa unei Valonii care-şi confirmă preferinţa faţă de PS, chiar slăbit, face incert visul ecologiştilor de a fi de neocolit, potrivit mai multor experţi intervievaţi de AFP.
”În sistemul belgian, a fi de neocolit este cu adevărat dificil”, apreciază Delwit.
”Putem foarte bine să facem un Guvern federal fără ecologişti”, subliniază Vincent Laborderie de la Universitatea catolică din Louvain-la-Neuve.
În opinia sa, un scenariu plauzibil ar fi o realegere a coaliţiei în exerciţiu, între liberali şi democrat-creştini flamanzi, în jurul N-VA, poate cu susţinerea francofonilor din CDH (centru).
În partea francofonă, în afară de partidul liberal al lui Charles Michel, toată lumea a exclus să se asocieze cu N-VA, însă ”atenţie la poziţii, trebuie să relativizăm aceste declaraţii electorale”, dau asigurări analiştii.
Votul este obligatoriu în Belgia, iar aproape 8,2 milioane de belgieni sunt chemaţi la urne, fără a-i pune la socoteală pe cei aproximativ 73.000 de cetăţeni ai altor state membre UE înscrişi în alegerile europene. Belgia alege 21 dintre cei 751 de eurodeputaţi.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
