Într-o perioadă în care democraţia se erodează în mai multe ţări din Europa Centrală şi de Est, o contramişcare încurajatoare a erupt brusc în România, o fostă ţară comunistă cu 20 de milioane de locuitori situată la malul Mării Negre, comentează The Washington Post.
Sute de mii de oameni au manifestat în ultima săptămână în capitala ţării, dar şi în alte oraşe mari, în cadrul celei mai ample mobilizări politice de la căderea regimului comunist, în 1989, scrie comitetul editorial al prestigiosului cotidian.
Punctul de raliere a fost simplu, direct şi, având în vedere istoria ţării, unul care inspiră: o cerere ca Guvernul să nu relaxeze legile anticorupţie.
Guvernele române au fost impregnate de corupţie cel puţin de pe vremea fostului dictator Nicolae Ceauşescu, însă, după ce ţara a aderat la Uniunea Europeană, în 2007, elita politică a fost supusă, de la Bruxelles, unei uriaşe presiuni să se reformeze. Rezultatul a fost înfiinţarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, o instituţie independentă, care anchetează peste 1.000 de cazuri pe an - inclusiv ale unor oficiali de rang înalt.
După ce a obţinut fără efort o victorie în alegerile din decembrie, în care prezenţa la urne a fost slabă, Partidul Social Democrat a considerat că poate să inverseze acest proces de ”curăţare”. Mai întâi a propus o lege care ar fi graţiat pe oricine ispăşea o pedeapsă mai mică de cinci ani de închisoare pentru anumite infracţiuni - o măsură care pare că s-ar aplica şi liderului partidului, Liviu Dragnea, condamnat cu suspendare la doi ani de închisoare pentru fraudă electorală. Apoi, a venit cu o lovitură şi mai îndrăzneaţă: pe 31 ianuarie, Guvenul PSD - şi nu partidul, aşa cum scrie WP - a emis o ordonanţă de urgenţă care dezincrimina unele forme de corupţie, în cazul în care prejudiciul era mai mic de 200.000 de lei (48.000 de dolari). Acest lucru l-ar fi scăpat pe Dragnea de altă acuzaţie de corupţie, pentru care este judecat, şi i-ar fi permis să devină premier. Acest lucru ar fi permis totodată Guvernului să reia practica de a cumpăra susţinerea primarilor şi altor politicieni locali din ţară prin alocarea de fonduri.
Pariul potrivit căruia o populaţie apatică ar fi înghiţit această manevră neruşinată s-a dovedit foarte nechibzuit. Românii au ieşit aproape imediat în stradă, impulsionaţi de organizaţii ale societăţii civile, Biserica Ortodoxă Română şi preşedintele ţării, care au denunţat ordonanţa. Până în weekendul trecut, mulţimea, paşnică, a crescut atât de mult, încât Cabinetul premierului Sorin Grindeanu a anulat măsura. Însă manifestanţii au rămas în stradă de duminică şi cer demisia miniştrilor.
Social-democraţii ar putea să să caute în continuare să distrugă legislaţia anticorupţie în Parlament. Însă acest lucru ar risca să înfurie o întreagă populaţie, deja trezită.
Românii au demonstrat că valorile democratice au prins rădăcini în ţară, în ultimele două decenii, cu ajutorul aliaţilor europeni şi Statelor Unite. Aceasta este o realizare nu doar în folosul naţiunii lor. Ea face Europa mai stabilă şi mai sigură, comentează ziarul.
Administraţia Trump ar trebui să ia în considerare asemenea progrese înainte să arunce Uniunea Europeană la gunoi, conchide echipa editorială de la The Washington Post.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
