Liderii rus, iranian şi turc s-au întâlnit miercuri la Ankara pentru a discuta despre o soluţionare a conflictului din Siria, unde cele trei ţări s-au impus ca principalii actori ai jocului, relatează AFP.
Preşedinţii turc Recep Tayyip Erdogan, rus Vladimir Putin şi iranian Hassan Rohani au dat mâna în faţa camerelor de luat vederi, după care au început discuţii la palatul prezidenţial din Ankara.
Turkey’s Erdogan pushes Putin to the side making sure he’s in the middle for trilateral summit photo op. Weirdly reminiscent of Trump and the Montenegro PM h/t @dimsmirnov175 pic.twitter.com/Wr0BOQqbli
— Thomas Grove (@tggrove) April 4, 2018
Moscova şi Teheranul, care susţin Damascul, şi Ankara, care susţine rebeli sirieni, sunt mediatorii procesului de la Astana, care a permis instituirea unor ”zone de dezescaladare” vizând să reducă confruntări în Siria.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Însă căutarea unei soluţii la conflictul sirian, care s-a soldat cu peste 350.000 de morţi din 2011, se loveşte de interesele contradictorii ale Moscovei, Ankarei şi Teheranului şi de divergenţe cu privire la sorta preşedintelui sirian Bashar al-Assad.
Ultima întâlnire între cei trei lideri în dosarul sirian a avut loc pe 22 noiembrie, la Soci, şi a condus la organizarea unui ”Congres Naţional Sirian” în staţiunea balneară rusă de la Marea Neagră care s-a soldat cu un eşec răsunător.
Obiectivul acestui summit tripartit este ”reorganizarea şi renegocierea zonelor de influenţă” şi ”reflecţia la viitorul nordului Siriei (...) după retragerea americană”, apreciază Jana Jabbour, un doctor asociat la CERI/Sciences Po şi o specialistă în Turcia.
Preşedintele american Donald Trump a reafirmat marţi că doreşte să retragă militarii americani desfăşuraţi în Siria, în cadrul luptei împotriva grupării Statul Islamic (SI).
Această retragere a Statelor Unite ar lăsa mână liberă Turciei, Rusiei şi Iranului, care domină de-acum jocul pe teren.
PERSPECTIVE ”BUNE”
În cursul acestui summit, ”trebuie pur şi simplu să se facă un bilanţ şi să se contureze perspective”, a declarat reprezentantul special Kremlinului pentru Siria Aleksandr Lavrentiev, citat de agenţia publică rusă RIA Novosti, apreciind că aceste perspective sunt ”în principiu bune”.
Cu ajutorul Moscovei şi Teheranului, regimul lui al-Assad a reuşit să recucerească peste jumătate din teritoriul sirian.
Iar Lavrentiev a apreciat marţi că armata siriană urmează să preia de la rebeli controlul total în Ghouta de Est în următoarele ”şapte-zece zile”.
Al-Assad ”are nevoie (de Moscova şi Teheran) pentru ca să recâştige teren şi să rămână pe linia de plutire din punct de vedere economic”, subliniază Aron Lund de la think-tankul american Century Foundation. ”Însă asta nu înseamnă că va accepta, de exemplu, să i se spună să demisioneze”.
În cealaltă tabără, Ankara i-a ajutat pe rebeli care-i susţin cauza să preia controlul asupra unor părţi largi din teritoriul situat în nordul ţării, în urma unei ofensive turce vizând miliţia kurdă Unităţile pentru Protecţia Poporului (YPG).
Militari turci, ajutaţi de rebeli sirieni au cucerit în martie bastionul kurd Afrin, iar Edogan ameninţă de-acum să mărşăluiască spre est, către Minbej, unde sunt staţionaţi militari americani alături de YPG, aliatul lor în lupta împotriva SI.
În cursul summitului, Turcia speră să se asigure de susţinerea rusă şi iraniană pentru a-şi continua aceste operaţiuni.
”În schimb (...), Rusia şi Iranul se aşteaptă ca Ankara să-şi folosească influenţa asupra unor grupări de opoziţie să le aducă la masa negocierilor”, analizează Jabbour.
Dar aceste discuţii se anunţă complicate.
Ministrul iranian de Externe Mohammad Javad Zarif a declarat marţi, citat de agenţia Irna, că ”nicio justificare nu este acceptabilă pentru a se încălca integritatea teritorială a Siriei”.
”TENSIUNI”
Provincia rebelă Idleb, în nord-vestul Siriei, rămâne de asemenea un subiect fierbinte, mai ales dacă regimul decide să-l abordeze.
Această regiune se află aproape în întregime în afara controlului regimului sirian şi este dominată, în prezent, de jihadişti din fosta aripă siriană a Al-Qaida.
Însă este vorba de asemenea despre o ”zonă de dezescaladare” în care Turcia a stabilit mai multe posturi de observaţie, ceea ce nu împiedică regimul să efectueze atacuri sporadice.
”Tensiunile ruso-turce vor apărea din nou atunci când coaliţia proregim se va concentra din nou asupra provinciei Idleb”, anticipează Elizabeth Teoman, o analistă la Institute for Study of War (ISW).
”Eu cred că ar fi înţelept să se tempereze orice speranţă că o ţară, indiferent care va fi ea, să poartă să impună ceva în Siria”, subliniază Aaron Stein, un analist la Atlantic Council.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
