Ruşii se pregătesc să-l realeagă duminică pe Vladimir Putin într-un nou mandat de şase ani la Kremlin şi să-i consolideze astfel statutul de cel mai puternic om din ţară, în toiul unei reintensificări a tensiunilor cu Occidentul, relatează AFP.
Acuzat de Londra că a ”ordonat” otrăvirea unui fost agent dublu rus în Anglia, criticat de ONU din cauza susţinerii lui Bashar al-Assad în Siria, confruntat cu noi sancţiuni din Statele Unite vizând Moscova din cauza amestecului în alegerea lui Donald Trump în 2016, Putin a fost supus unui adevărant torent de critici, de o rară intensitate, în ultima sa săptămână de campanie.
Dezminţiri, schimburi de acuzaţii şi ameninţări cu represalii reciproce care au marcat săptămâna rezumă un mandat marcat de o întoarcere în forţă a Rusiei pe scena internaţională, dar şi instalarea unei atmosfere de cvasi-Război Rece pe fondul conflictului sirian, anexării Crimeei şi insurecţiei în estul Ucrainei a separatiştilor proruşi susţinuţi de Moscova, acuză Kievul şi Occidentul.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Impasibil, Putin a încheiat o campanie minimală, întâlnindu-se cu agricultori în sud, susţinând un discurs de două minute la un concert în Crimeea şi făcând selfie-uri cu tineri.
Creditat cu aproape 70% din intenţiile de vot în ultimele sondaje, cel mai puternic om din Rusia, lăudat că a readus stabilitatea după anii '90 - cu preţul unui recul al libertăţilor, acuză criticii -, are să-şi facă prea puţine griji.
La vârsta de 65 de ani el urmează să obţină duminică al patrulea mandat, care-l va ţine la putere până în 2024, aproape la un sfert de secol după ce a fost desemnat succesorul său de către Boris Elţîn.
Candidatul milionar al Partidului Comunist Pavel Grudinin este creditat cu 7-8% din intenţiile de vot, iar al treilea, ultranaţionalistul Vladimir Jirinovski, cu 5-6%, urmat de jurnalista Ksenia Sociak, creditată cu 1-2% din intenţiile de vot. Ceilalţi patru candidaţi sunt creditaţi cu scoruri neglijabile.
GENERAŢIA PUTIN
În lipsa suspansului şi având în vedere îndemnurile la boicot ale opozantului Aleksei Navalnîi, principalul obiectiv al Kremlinului în această campanie atonă a fost să-i convingă pe alegători să iasă la vot, mai ales pe cei din ”generaţia Putin” - tinerii care votează prima oară şi care-l ştiu doar pe Putin la putere.
Din Peninsula Kamciatka, în est, şi până în enclava Kaliningrad, în vest, cei 107 milioane de alegători din imensa ţară cu 11 fuse orare încep să voteze la ora locală 8.00 - şi anume de sâmbătă seara de la ora 20.00 GMT (22.00, ora României) în estul ţării. Ultimele secţii de votare vor fi închise duminică la ora 18.00 GMT (20.00, ora Romaniei).
În străinătate, Kievul a decis să blocheze votul alegătorilor ruşi rezidenţi în Ucraina, în semn de protest faţă de organizarea alegerilor prezidenţiale în Crimeea, peninsula ucraineană anexată de Moscova în 2014.
Scrutinul are loc la exact patru ani de la ratificarea alipirii Crimeei, decisă în urma unui referendum denunţat drept ilegal de Kiev şi Occident.
Dacă otrăvirea în Marea Britanie a lui Serghei Skripal şi a fiicei sale are puţine şanse să influenţeze votul ruşilor - obişnuiţi cu acuzaţii occidentale la adresa Moscovei -, el riscă însă să dea tonul viitorului mandat al lui Vladimir Putin, ultimul său mandat, potrivit Constituţiei, de care a promis să nu se atingă.
”Consecinţele în politica externă cu privire la Rusia vor fi mai serioase” decât la nivelul ţării, avertizează Aleksandr Baunov, un expert de la Centrul Carnegie din Moscova.
Atacul ”unui cetăţean european pe un teritoriu european readuce temeri cu privire la Rusia. Nu este bine pentru Kremlin”, apreciază el.
”STĂM DREPŢI ”
Sigur de realegerea lui Vladimir Putin, Kremlinul a făcut totul ca participarea, singurul barometru adevărat al acestui scrutin, să fie cât mai puternică posibil duminică.
Această miză a căpătat o importanţă deosebită odată cu îndemnurile la boicot ale lui Alelsei Navalnîi, marele absent din alegerile prezidenţiale, singurul în măsură să mobilizeze zeci de mii de persoane împotriva puterii, dar a cărui candidatură a fost interzisă din cauza unei condamnări judiciare pe care el o denunţă ca ”fabricată” piesă cu piesă.
Preşedintele rus în exerciţiu aproape că nu a făcut campanie, limitându-se la două participări, de două minute fiecare, la concerte de susţinere. El a refuzat orice dezbateri televizate.
Însă s-a ilustrat printr-un discurs foarte dur pe care l-a susţinut în faţa membrilor Parlamentului, în care a lăudat îndelung noile rachete ”invincibile” ale armatei ruse, dezvoltate ca răspuns la proiecte de scurt antirachetă, somând Occidentul să ”asculte” în sfârşit Rusia.
”În America şi în Europa, ei încearcă să ne facă să ne pliem, să ne îngenunchieze, însă noi stăm drepţi. Ne-au promis o criză, dar am rezistat. Aceasta este principala calitate a lui Putin”, apreciază Serghei Babaiev, un alegător moscovit în vârstă de 55 de ani.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
