Statele Unite au redevenit anul trecut prima ţară de solicitare de azil din cadrul OCDE, a anunţat miercuri organizaţia, criticând despărţirea familiilor de migranţi de către administraţia lui Donald Trump, care a provocat un potop de critici, relatează AFP.
Solicitările de azil au crescut cu 26% în Statele Unite anul trecut, la 330.000 în total, depăşindu-le pe cele depuse în Germania, care se afla pe primul loc din 2013, relevă Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) într-un raport.
Acest document - ”Perspective ale migraţiilor internaţionale” - este publicat în contextul în care criza migraţiei în Europa deşiră state membre şi în timp ce Donald Trump îşi asumă o fermitate inflexibilă la frontiere, provocând un val de proteste cu privire la despărţirea familiilor imigranţilor fără acte.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
”Despărţirea nu este cu siguranţă în cel mai bun interes al copilului”, a denunţat Angel Gurria, secretarul general al OCDE, într-o conferinţă de presă, la Paris, unde se află sediul organizaţiei.
”Securitatea statului şi umanitatea elementară nu sunt incompatibile”, a adăugat el.
Aceşti solicitanţi sunt în proporţie de 40% salvadorieni, venezueleni şi guatemalezi - deci au profiluri foarte diferite de ceea ce cunoaşte Europa - sirieni, afgani şi irakieni -, subliniază OCDE.
Preşedintele american a agitat săptămâna aceasta spectrul crizei migraţiei pe Bătrânul Continent, afirmând că ”Statele Unite nu vor deveni niciodată o tabără de migranţi”.
De asemenea, Germania a înregistrat o scădere de 73% în cererile de azil, în comparaţie cu recordul din 2015, până la 198.000 de cereri în total.
Pe următorul loc se află Italia - cu 127.000 de cereri, Turcia - 124.000 de cereri şi Franţa - 91.000 de cereri de azil.
În total, cele aproximativ 40 de ţări dezvoltate care fac parte din OCDE au primit 1,23 milioane de cereri de azil în 2017, o ”scădere sensibilă” în comparaţie cu anul precedent (1,64 milioane), potrivit organizaţiei, care precizează că este necesar ca acestei cifre să i se adauge 550.000 de sirieni instalaţi în Turcia fără să fie nevoiţi să ceară azil.
”Ne îndepărtăm de vârful crizei refugiaţilor”, când provocarea a fost ajutorul de urgenţă, pentru a intra într-o ”fază complexă”, în care integrarea este prioritatea, afirmă în introducerea sa Stefano Scarpetta, director de Afaceri Sociale la OCDE.
”SUSŢINEREA OPINIEI”
Or acest lucru nu este lipsit de ”provocări”, subliniază el, deoarece ”criza refugiaţilor a sporit îngrijorările opiniei publice referitor la presupusele avantaje ale migraţiilor” prin îngrijorări referitoare la ”salarii sau locuri de muncă”.
Iar asta cu atât mai mult cu cât fluxurile au avut loc în timp ce ”numeroase ţări europene se refăceau după criza financiară”, înregistrând ”niveluri de şomaj ridicate”.
Pentru prima oară, OCDE încearcă să evalueze consecinţele asupra locurilor de muncă ale acestor sosiri de refugiaţi, amintind că studii anterioare au conchis că există un efect ”modest” pe tremen lung asupra pieţei muncii, care ”exclude probabil orice risc al unui impact negativ”.
Însă, pe termen scurt, populaţia activă poate creşte ”cu 0,4% până în decembrie 2020. Mai delicat, în Germania, numărul şomerilor ar putea ”creşte cu aproximativ 6%”, iar în anumite ţări, ”în care afluxul de refugiaţi este important” (ca Suedia, Germania, Austria), impactul asupra pieţei locurilor de muncă va fi ”mai marcat” în cazul categoriilor aflate mai în concurenţă cu refugiaţii - mai ales în rândul bărbaţilor cu un nivel slab de formare.
Sunt necesare, aşadar, ”măsuri în favoarea acestui grup” şi politici ”care să maximizeze accesul la locuri de muncă” al refugiaţilor - miza integrării lor, pledează OCDE.
”Chiar dacă acest subgrup al populaţiei este relativ restrâns, o nouă deteriorare a rezultatelor sale pe piaţa muncii, legată de concurenţa cu refugiaţii (...), ar putea să antreneze o degradare puternică a opiniei publice cu privire la impactul mediu al refugiaţilor asupra economiei”.
Raportul, pregătit de mai multe luni, clarifică întrebări care deşiră în prezent Europa, în contextul în care mişcări populiste îşi multiplică declaraţiile împotriva imigranţilor şi în care refuzul Italiei de a primi nava Aquarius cu migranţi a declanşat o gravă criză europeană.
Un semn al acestei înăspriri sunt măsurile adoptate anul trecut în vederea ”gestionării fluxurilor” solicitanţilor de azil, pe care raportul le prezintă, şi anume o ”frână de urgenţă” în Danemarca, ce permite expulzări, arest la domiciliu în Finlanda, o reducere a protecţiei refugiaţilor în Suedia, Austria sau Ungaria.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
