Miniştrii Apărării din statele membre ale NATO au convenit miercuri să extindă misiunea de instruire a alianţei occidentale din Irak, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, răspunzând unei solicitări a preşedintelui american Donald Trump ca organizaţia să se implice mai mult în Orientul Mijlociu, transmite Reuters.
NATO va prelua unele activităţi de instruire efectuate de alianţa condusă de SUA împotriva Statului Islamic, a spus Stoltenberg, ceea ce înseamnă că decizia nu implică suplimentarea trupelor occidentale în Irak, dar va fi cu consimţământul guvernului Irakian.
”Astăzi, miniştrii aliaţi...au convenit în principiu să îmbunătăţească misiunea de instruire a NATO. Într-o primă instanţă, acest lucru va consta în preluarea unora dintre activităţile actuale de instruire ale coaliţiei globale”, a afirmat Stoltenberg într-o conferinţă de presă.
NATO şi coaliţia au misiuni non-combat, de ”instruire şi consultanţă”, care au rolul să dezvolte forţele de securitate ale Irakului, dar ambele tipuri de activităţi au fost suspendate din cauza temerilor legate de stabilitatea regională, după atacul american cu dronă în care a fost ucis un general iranian, la Bagdad, pe 3 ianuarie.
După uciderea generalului iranian, Trump a cerut NATO să se implice mai mult în Orientul Mijlociu, fără să precizeze ce ar putea însemna acest lucru.
Stoltenberg a spus că misiunea NATO în Irak va fi reluată cât mai curând posibil, dar a refuzat să ofere detalii. El a mai spus că nu s-a luat încă o decizie privind câte trupe vor fi redistribuite din coaliţia condusă de Statele Unite.
Diplomaţi ai NATO au declarat că trupele coaliţiei ar putea fi mutate de la jumătatea anului 2020 pentru a activa sub steag NATO, în urma deciziei politice.
Miniştri din NATO, între care secretarul american pentru Apărare, Mark Esper, vor mai discuta mai multe opţiuni pentru alianţă în Orientul Mijlociu, pentru a-i face pe plac lui Trump, care i-a acuzat pe unii aliaţi că nu cheltuie suficient pentru apărare.
Miniştrii au mai convenit să analizeze ce putem face după acest prim pas”, a arătat Stoltenberg.
Cu toate acestea, mulţi aliaţi au spus că refuză să se alăture campaniei SUA de presiuni maxime exercitate asupra Iranului, de exemplu.
Aliaţii din estul Europei, îngrijoraţi în privinţa Rusiei după ce aceasta a anexat Crimeea în 2014, se tem că alocarea unor resurse prea mari în Orientul Mijlociu, sau pentru NATO va fi folosită de SUA pentru a se retrage din regiune, potrivit unor diplomaţi.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
