Spania se afla în confuzie luni, la o zi în urma unor alegeri legislative care nu au condus la degajarea unei majorităţi, iar premierul spaniol în exerciţiu Pedro Sánchez şi rivalul său conservator Alberto Núñez Feijóo întâmpinau dificultăţi în a găsi o formulă de guvernare şi a evita astfel convocarea unor alegeri, relatează AFP.
Se îndreaptă, oare, Spania către un blocaj, ca în trecut, după ce, în pofida tuturor sondajelor care-l dădeau înfrânt, de luni de zile, Sánchez a reuşit, spre surpriza generală, să limiteze câştigurile opoziţiei de dreapta?
Partidul Popular (PP, dreapta) al lui Feijóo s-a clasat primul - cu 136 de mandate din totalul de 350 în Congresul Deputaţilor, iar Partidul Vox (extremă dreapta), singurul său potenţial aliat, a obţinut 33 de mandate,
Ele însumează împreună 169 de mandate - departe de majoritatea absolută de 176 de mandate.
Partidul Socialist (PSOE) al lui Sánchez dispune de 122 de mandate de deputat, iar Partidul Sumar (stânga radicală), aliatul său dispune de 31 de mandate.
În pofida acestui scor inferior celui al dreptei, premierul îşi păstrează o şansă, în mod paradoxal, de a rămâne la putere, deoarece este în măsură să obţină susţinerea unor partide basce şi catalane, care îl susţin deja cu regularitate în Parlament, şi pentru care o prezenţă a Vox, alături de PP, în Legislativ, este o sperietoare.
”ÎN SUSPANS”
Rezultatul scrutinului ”va deschide o perioadă de incertitudine politică ce va dura luni de zile”, subliniază într-o notă Federico Santi, un analist de la grupul de reflecţie Eurasia Group, aceeaşi constatare a presei spaniole.
”Guvernul în suspans”, titrează pe prima pagină cotidianul de centru-stânga El Pais, în opinia căruia ”posibilitatea unui blocaj este o realitate”.
”PP a învins, dar are foarte puţine opţiuni de a guverna”, observă, la rândul său, ziarul conservator El Mundo, care evocă o ”victorie amară” a lui Feijóo.
Liderul PP a revendicat duminică seara dreptul de aguverna. PP a ”câştigat”, iar ”obligaţia noastră este acum de a evita să se deschidă o perioadă de incertitudine în Spania”, a declarat el la sediul partidului.
”Mă voi ocupa de deschiderea dialogului” cu forţe reprezentate în Parlament, ”pentru a forma un guvern”, a anunţat el, cerându-le socialiştilor să nu-l ”blocheze”.
”Vom vorbi mult zilele în următoarele zile”, iar ”asta nu va fi uşor”, a recunoscut el.
Acest mesaj a fost reluat luni dimineaţa de către un purtător de cuvânt al PP, Borja Sémper.
”Scenariul este, fără nicio îndoială, foarte complicat, dar trebuie să mergem înainte”, a declarat el postul de radio Onda Cero, apreciind că este legitim ca dreapta ”să ia iniţiativa” negocierilor, având în vedere victoria sa.
În lipsa unei majorităţi absolute împreună cu Vox, Feijóo vrea să guverneze minoritar, însă are nevoie, în acest sens, ca socialiştii să se abţină la votul de învestire în Parlament.
Or socialiştii au anunţat deja că nu intenţionează să o facă.
”NO PASARAN”
În faţa unor manifestanţi euforici - care strigau "No pasarán!" (”Ei nu vor trece!”) - faimosul slogan antifascist al Războiului Civil (1936-1939) -, premierul în exerciţiu şi-a revendicat duminică capacitatea de a continua să conducă Spania.
”Blocul retrograd al Partidului Popular şi Vox a fost înfrânt. Suntem mult mai numeroşi noi cei care vrem ca Spania să continue să înainteze şi aşa va fi”, a tunat el.
Alianţa PSOE/Sumar - cu 153 de mandate - are nevoie de susţinerea mai multor formaţiuni regionale - ca separatiştii catalani din ERC sau başti din Bildu, o formaţiune considerată drept moştenitoarea vitrinei politice a ETA.
Stânga trebuie, la rândul ei, să se asigure de abţinerea Partidului Junts per Catalunya (JxCat, separatist) al separatistului catalan Carles Puigdemont, ai cărui lideri au ameninţat deja că nu-l vor ajuta pe Sánchez să rămână la putere fără să obţină nimic în schimb.
Dacă se întrunesc toate condiţiile, Sánchez ar putea să reunească 172 de deputaţi - mai mult decât liderul PP -, care i-ar fi suficienţi la un al doilea vot al învestirii în Parlament, în care este cerută o majoritate simplă.
În caz contrar, Spania - în care au avut loc patru rânduri de alegeri generale în perioada 2015-2018 - este condamnată la un nou scrutin.
Acest scenariu intervine în contextul în care Spania deţine, până la sfârşitul anului, preşedinţia semestrială a Uniunii Europene (UE).
Acest scrutin a provocat un interes neobişnuit în străinătate, din cauza posibilităţii, potrivit sondajelor, ajungerii la putere a unei coaliţii PP/Vox, într-o ţară considerată pionieră în domeniul drepturilor femeilor sau lesbienelor, gay-ilor, bisexualilor şi transsexualilor.
Un astfel de scenariu ar fi marcat o revenire la putere a extremei drepte în Spania - pentru prima oară de la sfârşitul dictaturii franchiste în 1975 - după aproape o jumătate de secol.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
