Ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, aflat joi în Franţa, s-a arătat îngrijorat de ultimele declaraţii ale preşedintelui Emmanuel Macron, pe care le-a calificat drept "ameninţătoare", după ce şeful statului francez şi-a reiterat punctul de vedere, într-un interviu pentru The Economist, că trimiterea de trupe occidentale în Ucraina nu ar trebui să fie exclusă, relatează Le Figaro.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

"Dacă soldaţi europeni sau americani vor pune piciorul pe teritoriul ucrainean, va însemna că am depăşit o linie roşie în cadrul NATO", a avertizat şeful diplomaţiei ungare, Peter Szijjarto, într-un interviu pentru postul francez LCI, care va fi difuzat vineri. "Dacă un stat membru NATO trimite soldaţi în Ucraina, înseamnă că va exista o confruntare directă între NATO şi Rusia. Asta înseamnă un al treilea război mondial", a insistat el în interviul înregistrat joi.

Péter Szijjártó este îngrijorat, de asemenea, şi de posibila utilizare a armelor nucleare în conflictul ucrainean. "Preşedintele vostru a vorbit despre instalarea de capacităţi nucleare (în Europa, n.r.). Unii dintre vecinii noştri au cerut americanilor să instaleze arme nucleare pe teritoriul lor (aluzie la Polonia - n.r.). Ştim foarte bine că, dacă o parte sau alta decide să folosească o armă nucleară, va fi sfârşitul lumii", a spus Szijjarto.

Evenimente

28 noiembrie - Profit Financial.Forum

În calitate de vecin al Ucrainei, Ungaria se teme că "războiul va lua amploare" cu toate aceste declaraţii.

În loc să ne gândim la trimiterea soldaţilor pe teren sau la folosirea armelor nucleare sau chiar să vorbim despre "noi exporturi de arme", ar trebui ca "acest război să se încheie", consideră Szijjarto. "Trebuie declarată o încetare a focului, iar negocierile de pace trebuie să înceapă", a insistat el. "Aceasta este singura modalitate de a evita o nouă catastrofă", a adăugat şeful diplomaţiei de la Budapesta.

Ungaria, care a păstrat relaţiile cu Moscova în ciuda războiului de agresiune din Ucraina, s-a declarat de la început împotriva sancţiunilor, s-a împotrivit trimiterii de armament şi a ezitat mult timp să voteze în favoarea deschiderii negocierilor de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană. De asemenea, a opus veto unui nou pachet de ajutor de 50 de miliarde de euro din partea UE pentru Kiev, dar în cele din urmă a cedat, păstrându-şi însă retorica pacifistă care de multe ori este interpretată ca fiind convenabilă lui Vladimir Putin.
viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.