Rusia caută să submineze democraţiile europene prin dezinformare, atacuri cibernetice, dar şi prin mijloace mai tradiţionale de spionaj, au avertizat luni, la Berlin şefi ai seriviilor europene de informaţii, relatează The Associated Press.
Şefii serviciilor de informaţii interne britanice şi germane şi oficiali de rang înalt în domeniul securităţii din Uniunea Europeană (UE) şi NATO au arătat Moscova cu degetul drept principala sursă a unor ameninţări hibride la adresa Europei.
Ei au evocat în acest sens încercări de manipulare a alegerilor, furtul unor date sensibile şi implicarea într-o lovitură de stat în Muntenegru.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
EI au evocat totodată atacul cu un agent neurotoxic contra unui fost spion rus în Marea Britanie, de comiterea căruia Londra a acuzar Rusia.
”Respectul nostru faţă de poporul rus (...) nu poate şi nu trebuie să ne oprească să denunţăm şi să respingem încălcările flagrante ale dreptului internaţional de către Kremlin”, a subliniat directorul serviciilor britanice interne de informaţii (MI5) Andrew Parker în această reuniune a serviciilor de informaţii, la Berlin.
Atacul de la 4 martie, la Salisbury, contra lui Serghei Skripal şi a fiicei sale, Iulia, a fost urmat rapid de tentative ruse de a da vina pe alţii. În acest scop, au apărut cel puţin 30 de teorii alternative despre atac, răspândite de autorităţile şi presa ruse.
”Indiferent ce prostii evocă ei, cazul este clar”, a apreciat Parker.
El le-a spus ulterior unor jurnalişti că, după ce guvernele aliate au fost informate mai întâi de Guvernul britanic despre implicarea Rusiei în atac, ”cazul, din contră, a devenit mai puternic”.
Directorul serviciilor germane interne de informaţii Hans-Georg Maassen a declarat că Biroul Federal pentru Protecţia Constituţiei (BfV) acuză autorităţile ruse de orchestrarea unui atac puternic vizând să fure date sensibile, cu scopul de a le folosi în viitoare campanii în domeniul informaţiilor.
El a citat în acest sens cazul e-mailurilor aparţinând Comitetului Naţional Democrat (DNC) american divulgate în campania în vederea alegerilor prezidenţiale din 2016.
Autorităţile sunt deosebot de îngrijorate de posibila finanţarea a unor grupări extremiste vizând să creeze disensiuni în societăţi europene, a declarat Maassen.
El a îndemnat la sensibilizare mai puternică faţă de atacuri hibride, în vederea contracarării acestui tip de ameninţare.
Sir Julian King, comisarul european însărcinat cu Uniunea Securităţii, a avertizat că reţelele de socializare au ”turbocompresat” capacitatea unor actori statali de a răspândi dezinformarea.
Comisarul britanic a evocat dezvăluiri recente despre culegerea de date personale de la utilizatori Facebook de către Cambridge Analytica cu scopul de a manipula alegeri.
King a avertizat cu privire la ameninţarea pe care o reprezintă videoclipuri sofisticate false, care sunt greu de deosebit de videoclipuri reale, catalogându-le drept o ”armă mortală de dezinformare în masă”, la care este necesar ca societăţile să găsească modalităţi de contracarare.
Comisia Europeană (CE) cooperează cu reţele de socializare ca Facebook şi Twitter cu scopul de a-i informa mai bine pe utilizatori de ce văd anumite postări şi cine le plăteşte, pentru a-i proteja de campanii de dezinformare ale unor guverne dinafara ţării.
Adjunctul secretarului general al NATO însărcinat cu informaţiile şi securitatea Arndt Freytag von Loringhoven a subliniat că ”preţul” lansării unor atacuri hibride este necesar să crească, citând expulzarea a 150 de spioni nedeclaraţi de către Marea Britanie şi aliaţi ai săi în urma atacului de la Salisbury.
Reprezentanţii serviciilor de informaţii au subliniat totodată că extremismul islamist reprezintă o ameninţare continuă şi au îndemnat la o cooperare apropiată între serviciile de informaţii ale europenilor, în pofida plecării Marii Britanii din UE anul viitor.
Parker - primul director MI5 în funcţie care a susţinut la Berlin un discurs în afara ţării - a declarat că serviciile de informaţii au dejucat 12 comploturi teroriste în Marea Britanie de la atacul care a vizat Parlamentul britanic în martie 2017.
”Noi rămânem neclintiţi şi absolut angajaţi în a coopera cu partenerii europeni”, a declarat el, îndemnând ca această cooperare în domeniul securităţii să fie înscrisă în viitoare tratate între Marea Britanie şi UE.
Întrebat dacă dezinformarea a jucat un rol în referendumul britanic în favoarea Brexitului, în urmă cu doi ani, Parker a răspunsă că ”nu (este) la curent cu vreo informaţie care să sugereze că rezultatul a fost determinat de vreum fel de amestec”.
El a refuzat să spună dacă MI5 a înregistrat vreo încercare de a influenţa rezultatul referendumului.
Maassen, omologul său german, a declarat că referendumul pe tema Brexitului probabil că i-a făcut pe unii şefi de spionaj din anumite ţări ”să moară de râs”, pentru că acest lucru convenea intereselor lor.
Întrebat despre o eventuală fianţare a partidelor politice germane din străinătate - o problemă care a fost dezbătură în mai multe rânduri în legătură cu ascensiunea Partidului Alternativa pentru Germania (AfD, extremă dreapta), care a intrat în Parlament în urma alegerilor legislative - Maassen a răspuns că ”nu există informaţii pe care să pot să vi le ofer”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
