Românii (9,3%) continuă să reprezinte anul acesta a doua cea mai importantă comunitate străină prezentă la Bruxelles, după francezi (15,2%) şi marocani (9%), potrivit estimărilor Institutului din Bruxelles de Statistică şi Analiză (IBSA) cu privire la anul 2018, relatează Belga.
Românii au urcat pe locul doi, în locul marocanilor, anul trecut.
În regiunea Bruxelles-Capitale locuiesc 179 de naţionalităţi. Anul trecut, 414.139 dintre persoanele care trăiau la Bruxelles erau de naţionalitate străină. În total, 275.167 (66%) dintre aceste persoane proveneau dintr-o ţară europeană.
În afară de cetăţeni europeni, se află în principal marocani (9%), congolezi (2,1%), turci (2,1%) şi un grup important de persoane care are altă naţionalitate, noneuropeană (20,3%).
Potrivit IBSA, prezenţa românilor în capitala belgiană este relativ recentă, în comparaţie cu a altor grupuri de imigranţi, precum marocanii sau italienii.
În 1994, în regiunea Bruxelles-Capitale erau înregistraţi doar 864 de români. În 2017, aproape 40.000 de români erau instalaţi legal în capitala belgiană.
Aderarea României la UE, deschiderea frontierelor, dar mai ales o situaţie economico-socială mai puţin bună au îndemnat numeroşi români să plece în alte ţări UE, inclusiv în Belgia. Cea mai mare parte a românilor care se aflau la Bruxelles în 2014 (36%) făceau parte din grupul de vârstă de 30-44 de ani.
”Concentrată iniţial în Cartierul European şi Pentagone, prezenţa română în regiune, care este mult mai puţin legată într-o reţea decât ecivalenta sa poloneză, s-a dispersat rapid într-un ansamblu de cartiere sărace şi la periferia sa de vest. Anderlecht (Centre şi Cureghem), Koekelberg (şi Basilique), le Quartier Maritime, Laeken (Vieux- şi Houba) şi Brabant sunt cartierele în care românii reprezintă peste 5% din populaţia totală la 1 ianuarie 2013”, precizează IBSA în ediţia Mini-Bru 2018, publicată marţi.
În privinţa francezilor, grupul străinilor majoritari la Bruxelles (aproximativ 63.000 de persoane), IBSA le explică prezenţa printr-un ”habitat burghez sau de prestigiu, prezenţa unor universităţi, înalte şcoli normale în care se predă în franceză şi spitale universitare francofone, prestigiul general asociat anumitor cartiere, prezenla unor instituţii europene, internaţionale şi numroase activităţi care le sunt asociate şi o fierbere culturală şi artistică, mai ales în cartierele în proces de îmbătrânire”.
Cea mai importantă prezenţă franceză se înregistrează de-a lungul unei axe care porneşte din Grand Place şi trece prin nordul Pentagone, pe Avenue Louise şi Chaussée de Waterloo.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
