Beijingul ar fi înfiinţat în străinătate peste 100 de aşa-numite secţii de poliţie, pentru a monitoriza, hărţui şi, în unele cazuri, repatria cetăţenii chinezi care trăiesc în exil, folosindu-se pentru aceasta de acorduri bilaterale de securitate încheiate cu ţări din Europa şi Africa, susţine un raport al unui ONG cu sediul în Madrid, care nominalizează şi România, potrivit CNN.
Fiind a doua cea mai mare economie din lume, China a dezvoltat o relaţie tot mai strânsă cu multe dintre ţările în care se presupune că au fost găsite astfel de secţii de poliţie, ceea ce ridică întrebări incomode pentru aceste guverne, care trebuie să echilibreze interesele comerciale cu securitatea naţională, notează CNN.
Organizaţia Safeguard Defenders, cu sediul la Madrid şi care militează pentru drepturile omului, afirmă că a găsit dovezi că Beijingul operează 48 de posturi de poliţie suplimentare în străinătate de când grupul a dezvăluit pentru prima dată existenţa a 54 de astfel de secţii, în septembrie. Într-un nou raport, ONG-ul se concentrează pe amploarea reţelei chineze şi examinează rolul pe care iniţiativele în materie de cooperare poliţienească între China şi mai multe state europene, inclusiv România, Italia, Croaţia şi Serbia, l-au jucat în extinderea reţelei de monitorizare a chinezilor din diaspora.
Printre noile acuzaţii lansate de grup se numără faptul că un cetăţean chinez a fost constrâns să se întoarcă acasă de către agenţi care lucrau sub acoperire într-o secţie de poliţie chineză dintr-o suburbie a Parisului, agenţi care ar fi fost recrutaţi în mod expres în acest scop. Franţa a refuzat să comenteze.
Alţi doi cetăţeni chinezi care trăiau în exil în Europa ar fi fost repatriaţi cu forţa - unul din Serbia, celălalt din Spania.
O STRUCTURĂ DE POLIŢIE PARALELĂ A CHINEI STÂRNEŞTE ÎNGRIJORARE ÎN MAI MULTE ŢĂRI
Safeguard Defenders, care analizează documente oficiale chinezeşti din surse deschise pentru a găsi dovezi ale unor presupuse abuzuri ale drepturilor omului, a declarat că a identificat patru jurisdicţii poliţieneşti diferite ale Ministerului Securităţii Publice din China active în cel puţin 53 de ţări, din toată lumea, secţii ce sunt înfiinţate sub pretextul că autorităţile vor să-i ajute pe expaţii chinezi să-şi rezolve anumite probleme legale.
China a fost acuzată că îşi foloseşte avanposturile diplomatice şi asociaţiile comunitare aparent neafiliate ca secţii de poliţie ilicite în străinătate pentru a monitoriza cetăţenii chinezi din diaspora şi pentru a-i constrânge să se întoarcă acasă. Parlamentarii britanici şi-au exprimat deja îngrijorarea cu privire la informaţii privind existenţa a trei astfel de sedii în Marea Britanie.
Şi autorităţile canadiene au spus că investighează acuzaţii potrivit cărora China ar fi deschis secţii neoficiale de „poliţie” pe teritoriul canadian.
Mai multe state UE, inclusiv Irlanda şi Ţările de Jos, au ordonat deja Chinei să închidă astfel de „celule”, care ar fi fost folosite pentru a face presiuni asupra disidenţilor din exil să se întoarcă în China, unde riscă să fie acuzaţi penal.
Olanda are o anchetă în curs de desfăşurare, la fel şi Spania.
China nu a negat că operează ceea ce numeşte "staţii de serviciu în străinătate", dar afirmă că aceste centre nu sunt reţele de poliţie extrateritoriale, ci mai degrabă organizaţii menite să ajute expaţii chinezi cu actele, cum ar fi, de pildă, reînnoirea permiselor de conducere.
Beijingul a negat faptul că administrează forţe de poliţie nedeclarate în afara teritoriului său, iar Ministerul Afacerilor Externe a declarat în noiembrie pentru CNN: "Sperăm că părţile relevante nu vor mai exagera pentru a crea tensiuni. Folosirea acestui lucru ca pretext pentru a defăima China este inacceptabilă". În schimb, China a susţinut că facilităţile sunt centre administrative, înfiinţate pentru a-i ajuta pe expaţii chinezi. De asemenea, China a declarat că birourile au fost un răspuns la pandemia Covid-19, care a lăsat mulţi cetăţeni blocaţi în afara Chinei în imposibilitatea de a-şi reînnoi documentele.
Când a fost abordat de CNN, luna trecută, cu privire la acuzaţiile iniţiale ale Safeguard Defenders, Ministerul Afacerilor Externe al Chinei a declarat că posturile din străinătate erau deservite de voluntari. Cu toate acestea, cel mai recent raport al organizaţiei susţine că una dintre reţelele de poliţie pe care le-a examinat a angajat 135 de persoane în primele 21 de staţii. De asemenea, organizaţia a identificat un contract pe trei ani pentru un lucrător angajat la Stockholm.
Activităţile consulare nedeclarate în afara misiunilor diplomatice oficiale ale unei naţiuni sunt neobişnuite şi ilegale, cu excepţia cazului în care o naţiune gazdă şi-a dat consimţământul explicit, iar raportul Safeguard Defenders susţine că birourile din străinătate ale Chinei au fost deschise cu câţiva ani înainte de pandemie, precizează CNN.
Rapoartele organizaţiei au provocat investigaţii în cel puţin 13 ţări până în prezent şi au declanşat o luptă diplomatică din ce în ce mai aprinsă între China şi ţări precum Canada, unde se află o mare diasporă chineză.
"COOPERARE POLIŢIENEASCĂ". CAZURILE ITALIEI, CROAŢIEI ŞI SERBIEI
Italia, care a semnat o serie de acorduri bilaterale de securitate cu China în cadrul guvernelor succesive care s-au perindat la putere din 2015, a păstrat tăcerea după dezvăluirile privind presupusele activităţi pe teritoriul său. Între 2016 şi 2018, poliţia italiană a efectuat mai multe patrule comune cu poliţia chineză - mai întâi la Roma şi Milano - şi apoi în alte oraşe, inclusiv în Napoli, unde Safeguard Defenders afirmă că a găsit dovezi că un sistem de supraveghere video a fost adăugat unui cartier rezidenţial chinezesc pe motiv că ar fi menit să descurajeze criminalitatea.
În 2016, un oficial al poliţiei italiene a declarat pentru NPR că o poliţie comună ar "conduce la o cooperare internaţională mai largă, la schimb de informaţii şi la partajarea resurselor pentru a combate grupurile criminale şi teroriste care afectează ţările noastre".
ONG-ul Safeguard Defenders a stabilit că Italia a găzduit 11 secţii de poliţie chineze, inclusiv în Veneţia şi în Prato, lângă Florenţa. La o ceremonie organizată la Roma pentru a marca deschiderea unei noi secţii au participat oficiali ai poliţiei italiene, în 2018, potrivit unor înregistrări video postate pe site-urile chineze, ceea ce demonstrează legăturile strânse dintre forţele de poliţie din cele două ţări.
La începutul acestui an, ziarul italian "La Nazione" a relatat că investigaţiile locale asupra uneia dintre aceste staţii nu au scos la iveală nicio activitate ilegală. "Il Foglio" a citat şefi de poliţie care au declarat recent că staţiile nu prezentau niciun motiv de îngrijorare deosebită, deoarece păreau a fi doar nişte centre birocratice.
Ministerele de Externe şi de Interne din Italia nu au răspuns la întrebările CNN pe această temă.
China a încheiat acorduri similare de patrulare comună cu Croaţia şi Serbia între 2018 şi 2019. Ofiţerii chinezi au fost văzuţi într-o patrulă comună cu omologii lor croaţi pe străzile capitalei Zagreb încă din luna iulie a acestui an, a relatat presa chineză. Un oficial al poliţiei din Zagreb, intervievat de Xinhua, a declarat că aceste patrule sunt esenţiale pentru "protejarea şi atragerea turiştilor străini".
O ştire din 2019 a agenţiei Reuters nota că poliţişti chinezi s-au alăturat poliţiştilor sârbi pentru patrule comune în Belgrad, pentru a ajuta la abordarea afluxului de turişti chinezi. Un ofiţer sârb a punctat că agenţii chinezii nu aveau puterea de a face arestări.
Safeguard Defenders mai spune că astfel de secţii de poliţie chinezeşti au reuşit să se impună şi în Africa de Sud şi în naţiunile vecine datorită unui acord similar cu Pretoria, în vigoare de ani de zile.
CUM SUNT INTIMIDAŢI CETĂŢENII CHINEZI DIN DIASPORA
Safeguard Defenders susţine că a avut parte de piedici din partea reţelei poliţiei chineze în timp ce încerca să evalueze amploarea eforturilor Chinei de a convinge o parte dintre cetăţenii săi să se întoarcă în China chiar împotriva voinţei lor. Pe baza datelor oficiale chineze, ar fi aproape un sfert de milion de persoane care s-au stabilit în străinătate în perioada în care Xi a venit la putere.
"Ceea ce vedem venind din partea Chinei sunt încercări tot mai mari de a reprima disidenţa peste tot în lume, de a ameninţa oamenii, de a hărţui oamenii, de a se asigura că le este suficient de frică pentru ca aceştia să rămână tăcuţi, de teama că se vor confrunta cu riscul de a fi repatriaţi în China împotriva voinţei lor", a declarat directorul campaniei Safeguard Defenders, Laura Harth. "Se începe cu apeluri telefonice. Ar putea începe să vă intimideze rudele din China, să vă ameninţe, să facă totul cu adevărat pentru a convinge ţintele din străinătate să se întoarcă. Dacă asta nu funcţionează, vor folosi agenţi sub acoperire în străinătate. Îi vor trimite de la Beijing şi vor folosi metode precum ademenirea şi întinderea unor capcane", a declarat Harth.
China nu este singura superputere acuzată că se foloseşte de mijloace extrajudiciare pentru a ajunge la ţinte în scopul persecuţiei politice în străinătate. Rusia, de exemplu, a fost acuzată în două rânduri că a folosit substanţe chimice şi radioactive letale pe teritoriul britanic pentru a încerca să îşi asasineze foştii spioni - acuzaţii pe care Rusia le-a negat.
În Statele Unite, CIA a fost implicată într-un mega-scandal legat de detenţiile extrajudiciaere a suspecţilor de terorism după 11 septembrie 2001.
Pe de altă parte, informaţiile de represiune pe scară largă a cetăţenilor chinezi în ţări străine vin într-un moment crucial pentru o naţiune care se confruntă cu propriile tulburări în ţară, pe fondul oboselii faţă de politica restrictivă "zero-Covid" şi în contextul în care liderul Xi Jinping şi-a început cel de-al treilea mandat la putere.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
