Preşedintele iranian Hassan Rohani a pledat luni, la Bagdad, în favoarea consolidării relaţiilor cu Irakul, o ţară petrolieră asupra căreia marele său aliat american exercită presiuni în vederea unei restrângeri a cooperării sale comerciale şi politice cu Teheranul, relatează AFP.
Într-un Orient Mijlociu în care există disensiuni între proamericani şi proiranieni, Bagdadul joacă un rol de echilibrist, în contextul în care principalii săi doi parteneri - Iranul şi Statele Unite - sunt mari inamici.
Iranul, al doilea furnizor al Irakului, exportă numeroase produse în această ţară, însă Teheranul este afectat de o restabilire a unor sancţiuni de către Washington, după retragerea unilaterală americană din acordul în dosarul nuclear iranian încheiat la Viena în 2015.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Bagdadul a obţinut o derogare temporară de la sancţiuni, la intrarea în vigoare, anul trecut, a sancţiunilor americane, însă Washingtonul îl îndeamnă neîncetat să-şi diversifice furnizorii.
ACORDURI ECONOMICE
Cu toate acestea, în prima sa vizită în Irak de când deţine puterea, în 2013, Rohani a îndemnat, alături de omologul său Barham Saleh, la ”consolidarea şi dezvoltarea relaţiilor” între cele două ţări.
În fruntea unei delegaţii politice şi economice, el a evocat acorduri în domeniile transporturilor şi energiei.
Înainte de a decola de la Teheran în vederea acestei vizite de trei zile, Rohani a apreciat că ”nu se pot compara” relaţiile iraniano-irakiene cu cele dintre Bagdad şi Washington.
Fără să-şi evoce aliatul american, Saleh a mulţumit Iranului pentru ”susţinerea sa” şi s-a declarat ”norocos” să-l aibă ca vecin.
Rohani s-a întâlnit, de asemenea, cu premierul Adel Abdel Mahdi, cu care a evocat relaţiile politice şi comerciale, mai ales în domeniul energetic, între cei doi vecini.
El urma să efectueze o vizită la Kerbala şi Najaf, oraşe şiite sfinte, şi să se întâlnească, potrivit Teheranului, cu marele ayatollah Ali Sistani, cea mai înaltă autoritate religioasă pentru majoritatea şiiţilor din Irak şi anumiţi şiiţi iranieni.
Irakul, la fel ca Iranul, este majoritar şiit, în timp ce lumea musulmană este în principal sunnită.
Cele două ţări au purtat un sângeros război (1980-1988), însă relaţiile lor s-au schimbat după căderea lui Saddam Hussein, în 2003. Iranul susţine de-acum numeroase partide şi grupări armate în Irak.
Teheranul a jucat totodată un rol major împotriva grupării jihadiste Statul Islamic (SI), împotriva căreia au luptat şi Statele Unite, aflate la conducerea coaliţiei internaţionale a cărei susţineri aeriene a fost crucială. Iranul pledează în prezent ca reconstrucţia Irakului să fie încredinţată întreprinderilor sale.
Schimburile comerciale între cele două ţări se ridică la 12 miliarde de dolari pe an. Balanţa înclină mult în favoarea Iranului, care exportă numeroase produse în principal energetice în Irak. Rohani a anunţat că vizează de-acum ca obiectiv 20 de miliarde de dolari.
El urma să ”discute despre mijloace de facilitare a schimburilor comerciale în dinarul iralkian sau în monede europene, via Germania sau Marea Britanie, pentru a ocoli sancţiunile”, a declarat pentru AFP cercetătorul Hisham al-Hashemi.
”Iranul traversează o perioadă dificilă” şi caută, în Irak, ”o linie de aprovizionare vitală prin deschiderea a numeroase terminale de export”, subliniază la rândul săi politologul Essam al-Fili.
RESURSE ŞI POLITICĂ
În program se află, de asemenea, electricitatea şi apa, într-o regiune în care barajele iraniene şi turce au redus debitele cursurilor de apă ale Irakului, cunoscut drept ”ţara celor două fluvii”.
Odată cu apropierea verii, sezonul tradiţional al manifestaţiilor în această ţară afectată de secetă, care se confruntă cu temperaturi dintre cele mai mari în lume şi care rămâne fără electricitate uneori şi până la 20 de ore pe zi, autorităţile încearcă să găsească planuri de urgenţă.
Irakul importă, în prezent, din Iran, 28 de milioane de metri cubi de gaze naturale pe zi şi 1.300 de megawaţi de electricitate, dar s-a angajat de asemenea pe lângă Washington să prezinte un plan în vederea reducerii acestor importuri, până la 20 martie, când expiră scutirea de la sancţiuni.
”Iranul nu suferă de vreo competiţie” în energie, a tranşat deja ministrul iranian al Energiei Reza Ardakanian, citat de agenţia conservatoare de ştiri Tasnim, amintind că Bagdadul tocmai a semnat un acord prin care-şi menţine importurile energetice anuale.
În afară de comerţ, Rohani intenţionează să insiste asupra relaţiilor politice.
În mod simbolic, el devine primul preşedinte iranian care se întâlneşte cu marele ayattolah Ali Sistani, conducătorul şcolii religioase de la Najaf, marea rivală a şcolii religioase de la Qom, în Iran.
În 2013, acest influent demnitar şiit a refuzat să se întâlnească cu predecesorul său Mahmoud Ahmadinejad.
Întâlnirea de la Najaf vizează, potrivit analiştilor să strângă rândurile şiiţilor în faţa regatului saudit, marele rival regional al Iranului. Riadul a reluat discuţiile, în ultimii ani, cu Bagdadul, vecinul său şi al doilea producător în cadrul OPEP.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
