Alungarea de la putere a preşedintelui sirian Bashar al-Assad, după ce forţele rebele au pătruns în Damasc în acest weekend, a distrus reţeaua de influenţă a Iranului în Orientul Mijlociu, dar Israelul, Statele Unite şi puterile arabe trebuie să facă faţă acum riscului de instabilitate şi extremism din partea mozaicului de forţe care îl înlocuieşte pe liderul sirian, relatează Reuters.
Principala dintre forţele rebele care au pus capăt celor 50 de ani de domnie dinastică brutală a lui Assad şi a tatălui său a fost Hayat Tahrir al-Sham (HTS), o grupare musulmană sunnită afiliată anterior cu al-Qaida, care este desemnată drept organizaţie teroristă de către SUA şi ONU.
Trei diplomaţi şi trei analişti au declarat pentru Reuters că ţările occidentale şi arabe se tem că alianţa rebelilor condusă de HTS ar putea încerca să înlocuiască regimul lui Assad cu un guvern islamist de linie dură sau cu unul mai puţin capabil sau înclinat să prevină resurgenţa forţelor radicale.
„Există o teamă puternică în interiorul şi în afara regiunii cu privire la vidul de putere pe care l-ar putea provoca prăbuşirea bruscă a lui Assad”, a declarat Abdelaziz al-Sager, director al Gulf Research Center, un think tank axat pe Orientul Mijlociu. El a menţionat războaiele civile care au urmat răsturnării de la putere a preşedintelui irakian Saddam Hussein în 2003 şi a dictatorului libian Muammar Gaddafi în 2011.
Un diplomat occidental de rang înalt din regiune, care a vorbit sub rezerva anonimatului, a declarat pentru Reuters că - în condiţiile în care forţele rebele sunt fragmentate - nu există niciun plan privind modul de guvernare a Siriei, o naţiune complexă, împărţită în diferite secte şi grupuri etnice, fiecare având propria bază de putere regională. Diplomatul de rang înalt şi-a exprimat temerile că anarhia din Siria ar putea permite înflorirea unor grupări extremiste precum Statul Islamic (SI), care în 2014 a dominat mari întinderi din Siria şi Irak şi a instituit un califat islamic înainte de a fi alungat de o coaliţie condusă de SUA până în 2019.
Preşedintele american Joe Biden a salutat duminică răsturnarea lui Assad şi a declarat că acesta ar trebui să fie „tras la răspundere” pentru guvernarea sa despotică, dar a avertizat că plecarea sa este un moment de „risc şi incertitudine”. Forţele americane au efectuat duminică zeci de lovituri în Siria împotriva SI pentru a preveni reafirmarea acesteia.
AMERICANII, LUAŢI PRIN SURPRINDERE
Rapiditatea înlăturării lui Assad, la doar două săptămâni de la începutul ofensivei rebelilor, i-a luat prin surprindere pe mulţi la Casa Albă. Un oficial american de rang înalt a declarat că Washingtonul caută acum modalităţi de a comunica cu toate grupările rebele, nu doar cu HTS.
Până în prezent, Washingtonul a sprijinit în principal grupurile kurde siriene, cum ar fi Forţele Democratice Siriene (FDS), ale căror zone de control sunt în nord-estul Siriei. Cu toate acestea, aceste grupuri sunt în conflict cu una dintre principalele facţiuni ale rebelilor victorioşi, Armata Naţională Siriană (ANS), susţinută de Turcia, intermediarul puterii regionale, care se opune influenţei kurde.
Aliaţii lui Assad, Teheranul şi Moscova, care i-au susţinut regimul timp de 13 ani cu sprijin militar, oameni şi putere aeriană, se confruntă, de asemenea, cu implicaţii de mare amploare în urma căderii sale precipitate.
MOSCOVA ŞI IRANUL, ÎNCURCATE DE EVOLUŢIILE DIN SIRIA
Moscova - care i-a oferit azil lui Assad şi familiei sale - are două baze militare importante în Siria, principala sa amprentă în Orientul Mijlociu. Baza sa navală de la Tartous, pe malul Mediteranei, a fost un punct de plecare pentru zborurile contractorilor militari spre şi dinspre Africa.
Pentru Teheran, alianţa cu Assad - un membru al sectei minoritare alawite, o ramură a islamului şiit - a fost o piatră de temelie a bazei sale de putere într-o regiune predominant sunnită care se teme de Iranul şiit.
Plecarea lui Assad a distrus o axă pivotală de influenţă, erodând capacitatea Teheranului de a-şi proiecta puterea şi de a-şi susţine reţeaua de miliţii din Orientul Mijlociu, în special pe cea a aliatului său Hezbollah din Liban. Un înalt oficial iranian a declarat luni pentru Reuters că a deschis o linie directă de comunicare cu rebelii în încercarea de a „preveni o traiectorie ostilă”.
IMPLICAŢII PENTRU ISRAEL
Campania militară de un an a Israelului a slăbit deja puternic puterea militară a Hezbollah şi a grupului palestinian Hamas în Gaza.
Assad a oferit Iranului un canal vital pentru transporturile de arme destinate refacerii Hezbollah. Jonathan Panikoff, fost adjunct al ofiţerului naţional de informaţii al SUA pentru Orientul Mijlociu, a declarat că înlăturarea lui Assad ar putea face mai dificilă reînarmarea Hezbollah, sporind perspectivele ca încetarea focului cu Israelul convenită luna trecută să se menţină.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a salutat înlăturarea lui Assad ca fiind o „zi istorică” care a urmat loviturilor date de Israel împotriva Iranului şi Hezbollah. El a declarat că a ordonat forţelor israeliene să cucerească zone de-a lungul zonei tampon de la graniţă pentru a asigura securitatea Israelului.
Luni, forţele israeliene au efectuat lovituri aeriene împotriva unor situri suspectate că ar adăposti arme chimice şi rachete, pentru a le împiedica să cadă în mâinile unor actori ostili, a declarat ministrul de externe.
Carmit Valensi, cercetător principal la Institutul pentru Studii de Securitate Naţională (INSS), un think tank pentru politica de securitate israeliană cu sediul la Tel Aviv, a declarat că - în ciuda riscului unei perioade prelungite de haos şi violenţă în Siria - căderea lui Assad ar putea aduce beneficii Israelului.
„În ciuda îngrijorărilor legate de creşterea elementelor extremiste în apropierea frontierei şi de lipsa unei autorităţi clare la conducere, capacităţile militare ale rebelilor, în diferitele lor forme, nu sunt comparabile cu cele ale Iranului şi ale proxeneţilor săi”, a arătat ea.
CERERI PENTRU O NOUĂ CONSTITUŢIE ŞI ALEGERI
Marwan al-Muasher, vicepreşedinte pentru studii la Carnegie Endowment for International Peace, cu sediul în SUA, a declarat că plecarea lui Assad ar putea oferi sirienilor oportunitatea de a stabili o guvernare politică incluzivă printr-o tranziţie ordonată care să evite un vid de putere ce ar permite grupurilor extremiste să câştige ascensiune.
Hadi Al-Bahra, şeful principalei opoziţii siriene din străinătate, a declarat duminică pentru Reuters, în marja Forumului de la Doha, că Siria ar trebui să aibă o perioadă de tranziţie de 18 luni pentru a stabili „un mediu sigur, neutru şi liniştit” pentru alegeri libere.
Al-Bahra, preşedinte al Coaliţiei Naţionale Siriene, a declarat că Siria ar trebui să elaboreze o constituţie în termen de şase luni, care să fie aprobată printr-un prim scrutin: un referendum. Acesta a declarat că opoziţia a cerut angajaţilor statului să se prezinte la lucru până la tranziţia puterii şi i-a asigurat că nu vor fi afectaţi.
Însă opoziţia politică siriană are o influenţă redusă pe teren la Damasc, unde grupurile armate deţin controlul, iar mulţi observatori ai Siriei rămân sceptici.
LIDERUL REBELILOR VORBEŞTE OAMENILOR LA MOSCHEE
Liderul HTS, Abu Mohammed al-Golani, s-a adresat duminică unor mulţimi imense la moscheea medievală Umayyad din centrul Damascului, promiţând un nou capitol pentru regiune şi că Siria va deveni „un far pentru naţiunea islamică”.
Cu toate acestea, există îndoieli cu privire la acceptarea ideologiei islamiste stricte a lui Golani în întreaga Sirie, o ţară în care predomină o formă moderată şi liberală de islam şi cu o populaţie mixtă de creştini, alawiţi, druzi şi kurzi.
Atât oficialii occidentali, cât şi cei din Orientul Mijlociu şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la unitatea Siriei, cu teritorii cheie, inclusiv cele de-a lungul graniţelor cu Irakul şi Turcia, aflate sub controlul diferitelor secte şi grupuri etnice: aceste diviziuni, care au fost şi mai mult adâncite de revolta sângeroasă din 2011, reprezintă o ameninţare crescândă la adresa stabilităţii naţionale.
Analiştii şi diplomaţii care au vorbit cu Reuters au avertizat cu privire la riscul unui conflict de tip free-for-all - asemănător cu cel de după răsturnarea lui Gaddafi în Libia sau a lui Saddam în Irak - în care grupuri armate de diferite orientări islamiste, etnice şi ideologice luptă pentru supremaţia asupra teritoriului. Un astfel de stat eşuat în Siria ar avea un impact major asupra vecinilor Liban, Turcia, Irak şi Iordania, au afirmat aceştia.
RIVALITATE ÎNTRE REBELI
Opoziţia siriană cuprinde un spectru larg, de la grupuri moderate precum SNA la elemente jihadiste din cadrul HTS, fiecare având propria viziune asupra viitorului Siriei, de la democraţie seculară la guvernare islamică.
„Fiecare dintre aceste grupuri rebele se luptă pentru supremaţie; fiecare vrea să fie la conducere. Fiecare crede că poate fi Bashar al-Assad şi fiecare este loial unui partid străin care îi finanţează grupul”, a declarat al-Sager. „Acestea se vor ciocni dacă nu va exista un efort din partea ONU şi a unor ţări regionale cu influenţă de a le unifica”, adaugă
Forţele susţinute de Turcia domină în nord, în timp ce grupurile kurde aliniate SUA, precum Forţele Democratice Siriene, deţin controlul în nord-estul Siriei.
Semn al tensiunilor dintre grupuri, SNA, susţinută de Turcia, a cucerit porţiuni de teritoriu, inclusiv oraşul Tel Refaat, de la forţele kurde susţinute de SUA la începutul ofensivei recente. Duminică, o sursă de securitate turcă a declarat că rebelii au intrat în oraşul Manbij din nord după ce i-au împins din nou pe kurzi înapoi.
Totuşi, unii analişti spun că o tranziţie ordonată este posibilă, argumentând că instituţiile guvernamentale bine stabilite la Damasc rămân capabile să îşi îndeplinească sarcinile.
Ei subliniază, de asemenea, experienţa rebelilor de a guverna în enclave din întreaga Sirie, pe care le-au gestionat în unele cazuri timp de peste un deceniu. Alianţa rebelă, condusă de HTS, a ţinut să ofere clemenţă membrilor forţelor de securitate atunci când a cucerit Alep, al doilea oraş ca mărime din Siria, la sfârşitul lunii trecute şi a promis populaţiilor minoritare considerabile că le va păstra modul de viaţă.
Dar Hassan Hassan, un expert în grupuri islamiste din Orientul Mijlociu cu sediul la Washington, a declarat că îngrijorările persistă în rândul acestor grupuri minoritare acum că rebelii au capturat Damascul. „Există incertitudine cu privire la ceea ce se va întâmpla în continuare, în special în ceea ce priveşte influenţa religioasă şi modul în care legile (islamice) pot evolua”, a spus el.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
