Aeroportul din Bruxelles este, la peste o lună de la atentatele teroriste, doar parţial operaţional, iar pasagerii sunt nevoiţi să stea ore în şir la cozi, pe o porţiune din traseu chiar sub cerul liber, în afara clădirii, pentru a trece de filtrele de securitate impuse suplimentar şi monitorizate de poliţişti şi militari înarmaţi cu muniţie de război.
La peste o lună de la atentatele sângeroase din Bruxelles, Aeroportul Zaventem, unul dintre locurile lovite de terorişti, este în continuare doar parţial operaţional, iar activitatea este bulversată şi încetinită de măsurile suplimentare şi foarte drastice de securitate.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Accesul în parcarea aeroportului este permis doar autocarelor, microbuzelor şi taxiurilor care asigură transferul pasagerilor şi doar după ce acestea sunt verificate de un prim filtru de securitate format din militari belgieni.
Parcarea aeroportului, care de obicei era sufocată de mulţimea de maşini, este acum aproape goală fiind traversată doar de pasagerii nevoiţi să meargă pe jos cu bagajele până în zona de check in.
Din parcare încep să se formeze, pe câteva sute de metri, cozile de călători cu bagaje şi cărucioare pentru bagajele grele, oamenii fiind monitorizaţi permanent de militari înarmaţi cu mitraliere şi agenţi de securitate.
Unii dintre pasageri se plâng că timpul de aşteptare pentru check in a crescut foarte mult la Aeroportul Zaventem după atentatele teroriste, însă spun că înţeleg că filtrele de securitatea suplimentare şi măsurile drastice sunt pentru siguranţa lor.
"Prezenţa militarilor, poliţiştilor şi agenţilor de securitate este pentru siguranţa noastră. Cred că oricine înţelege acest lucru. Eu folosesc săptămânal aeroportul şi în perioada în care a fost închis a trebuit să merg până în Amsterdam pentru a găsi un zbor alternativ. Zbor în multe zone din Europa şi uneori încă sunt nevoit să merg la Amsterdam pentru că nu sunt operaţionale zboruri pentru toate destinaţiile din Bruxelles” spune Gauthier, un belgian întâlnit pe Aeroportul Zaventem din Bruxelles.
Bărbatul povesteşte că singurul inconvenient este faptul că pasagerii trebuie să aştepte şi într-o zonă direct sub cerul liber, la intrarea în corturile în care a fost improvizat noul terminal de check in, iar uneori sunt nevoiţi să stea în ploaie.
"După cum ştiţi, în Bruxelles plouă şi plouă mult. Poate singura scăpare a celor de la aeroport a fost faptul că în faţa corturilor se aşteaptă uneori direct în ploaie”, a mai spus pasagerul belgian.
În apropiere, un cuplu de români, soţ ;i soţie, aşteaptă la coadă în faţa corturilor în care se face chek in-ul, spunând că merg în România cu o cursă low cost.
"Suntem puţin speriaţi pentru că este prima dată când mergem cu avionul după atentate. Am venit cu peste patru ore mai devreme şi deja aşteptăm de mai bine de o oră la coadă. Militarii nu ne deranjează pentru că ştim că sunt aici pentru paza noastră, fiind şi foarte amabili”, spune Ioan Gârbu.
Din parcarea aeroportului, coada de pasageri continuă într-un spaţiu aflat chiar în faţa terminalului unde a avut loc atentatul din martie. Aici, pasagerii aşteaptă sub cerul liber să intre în corturile improvizate ca terminal de check in şi în care accesul este permis doar cu biletul de avion.
În corturi, are loc primul control amplu de securitate, bagajele fiind trecute şi scanate printr-un filtru cu raze X, iar pasagerii fiind nevoiţi să treacă prin filtrul de detectare a metalelor.
De aici, pasagerii traversează aproximativ 25 de metri spre un alt cort în care se face check in-ul şi sunt preluate bagajele. Iniţial, până în urmă cu o săptămână, bagajele erau preluate manual şi transportate cu cărucioare de angajaţii aeroportului, însă acum în cortul improvizat a fost introdusă o bandă de transport.
În faţa unuia dintre ghişee, un tânăr se agită nemulţumit spunând că din cauza filtrelor de securitate riscă să piardă avionul.
"Sunt foarte agitat pentru că am stat prea mult la coadă şi nu ştiu dacă ajung la timp pentru îmbarcare. Ştiu că este pentru siguranţa noastră, dar parcă măsurile luate sunt prea multe”, spune tânărul care susţine că este student din Franţa şi a fost la Bruxelles la un eveniment academic.
La acelaşi ghişeu, alte două tinere încercă să convingă pasagerii aflaţi la rând în faţa lor să le permită să treacă mai repede pentru că ar putea pierde avionul.
După check in, pasagerii intră în final în clădirea aeroportului printr-un terminal care se află în construcţie şi ajung la filtrul de securitate final, unde se face o verificare amplă, iar în multe cazuri agenţii de securitate solicită deschiderea şi verificarea amănunţită a bagajelor.
"Am trecut printr-o verificare amănunţită deoarece am păstrat în bagaj o sticlă cu lichid care încalcă regulile de securitate. Sunt de acord cu toate măsurile şi mă simt în siguranţă cu aceste verificări suplimentare de securitate. Nu mai vreau să moară oameni nevinovaţi”, spune Laurette Claes, o tânără care locuieşte în Bruxelles.
Printre cei care folosesc frecvent aeroportul din Bruxelles se află şi europarlamentarii români.
Europarlamentarul Victor Negrescu spune că atentatele din luna martie din Bruxelles au schimbat mult viaţa oraşului, dar şi activitatea în instituţiile europene.
"Sunt foarte multe schimbări în Bruxelles după atentate. Sunt mai multe filtre la Parlamentul European şi în instituţiile europene, mai multe filtre la metrou şi mult mai multe filtre la aeroport. Sunt o serie de schimbări care au avut loc şi sunt vizibile”, spune europarlamentarul.
El afirmă că faptul că Bruxelles s-a schimbat se vede în primul rând în aeroport, unde măsurile de securitate au fost suplimentate, timpul de aşteptare şi cozile sunt mai mari, dar şi pe străzi, care uneori par ca şi când ar fi "sub asediu”.
"Există în continuare măsuri de protecţie, vedem în continuare Armata peste tot, în diferite cartiere din Bruxelles, în diferite locaţii importante, la metrou sau pe aeroport. Acest lucru demonstrează că lucrurile s-au schimbat şi Bruxelles este în continuare un oraş care arată ca sub asediu, dar care încearcă să îşi regăsească identitatea”, a mai spus Negrescu.
Potrivit acestuia, autorităţile române trebuie să fie foarte atente la comunitatea românească din Belgia care este extrem de numeroasă.
"Sunt 130.000 de români care trăiesc în Belgia. Comunitatea românească reprezintă a treia comunitate de străini din această ţară, ceea ce înseamnă că România trebuie să fie aproape de Bruxelles şi aproape de Belgia” a mai spus Victor Negrescu.
Aeroportul Zaventem din Bruxelles este unul dintre cele mai importante din Europa cu peste 23,5 milioane de pasageri anual. Potrivit datelor economice ale conducerii aeroportului, acesta ar contribui anual cu aproximativ trei miliarde de euro la economia belgiană.
În luna martie, terminalul pentru plecări al aeroportului a fost grav avariat, în urma celor două atacuri sinucigaşe soldate cu 16 morţi. Accesul pasagerilor pe aeroport a fost complet interzis timp de 12 zile după atacuri.
Conducerea aeroportului a anunţat recent că Zaventem va fi deschis complet doar în luna iunie. Totodată, Brussels Airlines, compania naţională belgiană de transport aerian, a anunţat că pierde, în medie, cinci milioane de euro pe zi în urma atacurilor, numărul pasagerilor scăzând la aproape jumătate, respectiv 20.000 din cei 40.000 câţi erau înainte de atentate.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
