Directoarea generală a Fondului Monetar Internaţional (FMI) Kristalina Gheorghieva preconizează că o recesiune mondială va afecta 170 de ţări în 2020, una dintre ”cele mai grave consecinţe economice de la Marea Depresiune” din 1929 ale acestei ”crize fără pereche” provocată de noul coronavirus.
FMI urmează să prezinte marţi previziuni economice care riscă să fie afectate de incertitudini mai mari ca niciodată.
We are faced with extraordinary uncertainty about the depth and duration of the crisis. Global growth will turn sharply negative in 2020. We anticipate the worst economic fallout since the Great Depression. https://t.co/fxjh0GVjrS #IMFmeetings #COVID19 pic.twitter.com/PGpROGD1LE
— Kristalina Georgieva (@KGeorgieva) April 9, 2020
Succesoarea bulgară a franţuzoaicei Christine Lagarde a anunţat joi, în acest discurs, că 170 de state membre urmează să înregistreze o scădere a venitului pe cap de locuitor.
We are projecting a partial recovery in 2021 if the #COVID19 pandemic fades in the second half of the year. But let me stress there is tremendous uncertainty around the outlook as there are many variable factors, including the duration of the pandemic. https://t.co/uCRjzn9HCk pic.twitter.com/ivav1zgOcG
— Kristalina Georgieva (@KGeorgieva) April 9, 2020
În urmă cu trei luni, FMI preconiza, din contră, o ccreştere a venitului pe cap de locuitor în 160 de ţări, a declarat ea.
Banca Mondială (BM), o instituţie vecină cu FMI la Washington, anunţă - într-un raport publicat joi - o probabilă recesiune în Africa subsahariană în 2020 - o premieră de un sfert de secol.
Ţările emergente sunt cele mai vulnerabile în faţa acestui dublu şoc mondial al ofertei şi cererii.
De două luni, 100 de miliarde de dolari au fost alocaţi unor ţări în curs de dezvoltare - de trei ori mai multe, în aceeaşi perioadă, decât în timpul crizei financiare din 2008. Nevoile financiare ale acestor ţări sunt evaluate la mii de miliarde de dolari.
O ”veste încurajatoare”, consideră Gheorghieva, este faptul că o sumă de aproximativ 8.000 de miliarde de dolari a fost deja mobilizată de state din întreaga lume în vederea susţinerii economiilor lor, prin intermediul unor susţineri directe sau garanţii bancare.
PATRU PRIORITĂŢI
În vederea înfruntării crizei, directoarea FMI a enumerat patru priorităţi.
Prima este oprirea pandemiei şi susţinerea sistemului sănătăţii. În opinia sa, cei care spun că se poate ajunge la un compromis ”între salvarea vieţilor şi salvarea mijloacelor de trai” prezintă o ”falsă dilemă”. O susţinere a relansării economice presupune mai întâi o menţinere a sănătăţii populaţiilor, a subliniat Gheorghieva.
A doua prioritate este protejarea gospodăriilor şi întreprinderilor prin măsuri bugetare şi financiare adaptate, a treia reducerea riscurilor de contagiune la nivelul finciar mondial, iar a patra susţinerea relansării prin stimularea cererii.
În abordarea acestor provocări, FMI prezintă inventarul arsenalului de care dispune. Fondul are o capacitate de împrumutare de 1.000 de miliarde de dolari, iar Comitetul Director al FMI tocmai a aprobat o dublare a liniei finaţărilor de urgenţă, la un total de 100 de miliarde de dolari. Astfel, el poate răspunde unui număr de 90 de ţări care l-au contactat.
Fondul se angajează totodată să caute soluţii pentru ţările al căror nivel de îndatorare le exclude de la primirea unui ajutor FMI, conform reglementărilor aflate în vigoare înaintea pandemiei.
Kristalina Gheorgieva susţine acest discurs înaintea tradiţionalei reuniuni de primăvară a FMI şi BM, prevăzută săptămâna viitoare, în care miniştri Finanţelor şi guvernatorii băncilor centrale din cele 189 de state membre se întâlnesc virtual, iar gestionarea pandemiei de covid-19 domină agenda.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
