Invazia din 2022 a Rusiei în Ucraina a dat un nou impuls eforturilor Uniunii Europene de a admite mai multe ţări, a declarat luni preşedintele Consiliului European, Charles Michel, adăugând că speră ca blocul celor 27 de ţări să fie gata să aibă potenţiali noi membri până în 2030, relatează Reuters.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a vorbit înaintea celei de-a 20-a aniversări, miercuri, a extinderii de tip "Big Bang" a UE, care a adăugat 10 ţări, în mare parte foste comuniste, printre care Polonia şi Ungaria, dar şi insulele mediteraneene Malta şi Cipru, în Uniunea care număra atunci, în 2004, doar 15 membri.

"A fost o chemare a istoriei pentru a uni ţările europene", a declarat Michel reporterilor despre extinderea din 2004. "Douăzeci de ani mai târziu, ne confruntăm cu o provocare similară, deoarece există acest haos geopolitic, inclusiv din cauza acestui război al Rusiei împotriva Ucrainei. Şi a face faţă acestui haos este strategia geopolitică pentru a ne reunifica din nou", a explicat preşedintele Consiliului European.

Charles Michel, fost prim-ministru belgian, a explicat că ţările care au aderat în 2004 au văzut cum produsul lor intern brut (PIB) comun pe cap de locuitor a crescut de la aproximativ jumătate din media UE pe care o avea atunci la 80% în prezent.

Printre candidaţii actuali la aderarea la UE, care numără astăzi 450 de milioane de locuitori, se numără şase ţări din Balcani, plus Ucraina, Georgia şi Moldova. Ucraina este de departe cel mai mare potenţial membru, cu aproximativ 40 de milioane de locuitori şi un sector agricol important.

"Din cauza războiului lansat de Rusia împotriva Ucrainei, există un nou impuls, o revigorare a strategiei de extindere (a UE)", a declarat Michel. "Este o provocare. Dar care este alternativa? Alternativa ar fi o greşeală teribilă şi iresponsabilă din partea UE", a spus el, făcând apel la UE şi la ţările candidate să realizeze până în 2030 reformele necesare pentru o nouă extindere.

UE se consideră un proiect economic paşnic născut din cenuşa celui de-al Doilea Război Mondial.

România şi Bulgaria au aderat, de asemenea, în 2007, iar cel mai nou membru este Croaţia, care a aderat în 2013, în timp ce Marea Britanie este singura ţară care a ieşit din UE, în urma referendumului din 2016.

Unii occidentali au devenit critici faţă de extinderea UE spre est, după ani de dispute cu privire la respectarea valorilor liberal-democratice ale blocului european de către unele din guvernele ţărilor nou intrate, în special guvernele naţionaliste din Polonia şi Ungaria în ultimii ani, dar au fost numeroase probleme şi cu România şi Bulgaria, care mult timp după aderare s-au aflat sub o monitorizare specială în ceea ce priveşte lupta anticorupţie.

Membrii bogaţi ai blocului european sunt, de asemenea, precauţi în ceea ce priveşte admiterea unei ţări mari şi relativ sărace precum Ucraina, care ar putea absorbi prea multe resurse din visteria UE. Dar Charles Michel este de părere că, în schimb, ar fi un atu pentru creşterea influenţei internaţionale a UE. "UE este una dintre cele trei mari forţe regionale din întreaga lume, alături de China şi Statele Unite. Iar prin această nouă extindere, ideea nu este doar de a deveni mai mare. Este, de asemenea, să fie mai influentă", a spus preşedintele UE.

El consideră totuşi că Ucraina va avea nevoie de acorduri speciale de tranziţie, deoarece va trebui să se reconstruiască după război, în timp ce UE va trebui, de asemenea, să fie atentă în ceea ce priveşte deschiderea totală către populaţia numeroasă a Ucrainei şi către exporturile sale de alimente.

 
viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.