Instalarea marţi a ultimului transon al noului pod denla Genova, reconstruit după surparea soldată cu 43 de morţi în 2018, oferă ”o rază de speranţăă” într-o italie lovită dur de epidemia covid-19, relatează AFP.
În pofida izolării impuse de la 10 martie în Italia - unde aproximativ 27.000 de oameni au fost ucişi de pandemie -, construirea edificiului a continuat zi şi noapte la Genova, un mare oraş portuar în nord-vestul ţării.
Sirenele din port au şuierat către prânz, când a fost instalat ultimul tronson, în prezenţa a numeroşi oficiali, inclusiv şeful Guvernului Giuseppe Conte.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
”Azi o lumină de la Genova dă speranţăă întregii Italii”, a declarat el.
Noul pod ”este un şantier-simbol pentru toată Italia, este şantierul Italiei care ştie să se ridice, care îşi suflecă mânecile, care nu se lasă doborâtă, care nu se lasă”, a subliniat el.
Depunerea ultimului tronson al acestui viaduct de aproximativ un kilometru lungime, deasupra unei părţi a oraşului, a început luni după-amiaza şi s-a încheiat marţi înainte de prânz.
DESCHIDEREA, LA SFÂRŞITUL LUI IULIE?
Acest lucru nu marchează însă finalul acestui şantier uriaş. Podul urmeazăsă fie asfaltat, să se instaleze panouri solare şi paravânturi. Apoi urmeazăperioada de tstare.
”Spreăm să vedem primelevehicule traversând podul până la sfârşitul lui iulie”, a anunţat Pietro Salini, conducătorul întreprinderii de construcţii Salini Impregilo, care a realizat podul împreună cu filiala de inginerie din grupul naval Fincantieri.
La 14 augst 2018, pe o ploaie torenţială, Podul Morandi - numele inginerului care l-a conceput -, o axă esenţială în comerţul cu Franţa, dar şi în transportul local, s-a surpat şi a antrenat zeci de vehicule, aflate în drum către vacanţă sau la muncă. Între cele 43 de victime se aflau patru copii.
Inaugurat în 1967, podul era de mult timp subiectul unor grave probleme structurale, implicând lucrări costisitoare de mentenanţă. Surparea pe o cale ferată a scos la lumină vechimea unor infrastructuri din Italia.
Noul pod a fost conceput de arhitectul-vedetă Renzo Piano, originar din Genova, care a desenat între altele Centrul Pompidou şi noul Palat de Justiţie din Paris sau Turnul The Shard de la Londra.
Alb şi puternic conturat, el urmează să aibă forma carenei unui vapor, un omagiu adus istoriei maritime a oraşului. Podul este susţinut de 43 de piloni cu lumină - numărul persoanelor moarte.
BĂTĂLIE JUDICIARĂ
O bătălie judiciară cu privire la catastrofă se află în toi.
Pe de o parte, principalul acuzat, societatea Autostrade per l'Italia (Aspi), gestionarul acestui viaduct rutier şi proprietatea familiei Benetton, iar de cealaltă familiile victimelor şi numeroşi oficiali politici care consideră surparea o consecinţă a unei proate întreţineri şi care acuză Aspi de faptul că a neglijat securitatea.
”Podul Morandi (...) s-a surpat pentru că nu se mai ţinea pe picioare”, a rezumat în august 2019 procurorul din Genova Francesco Cozzi.
În perspectivă se pune problema unuia sau mai multor procese-fluviu - 74 de persoane sunt vizate de anchetă - inclusiv conducători ai grupului Benetton şi oficiali din diverse administraţii -, 100 de avocaţi, 120 de experţi judiciari, 75 de martori şi tone de documente şi probe fizice.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
