Raportul CE din 2024 privind statul de drept: UE este mai bine pregătită să facă faţă provocărilor legate de statul de drept / Peste două treimi din recomandările din 2023 au fost puse în aplicare, integral sau parţial

Statele membre şi UE în ansamblu sunt mult mai bine pregătite să detecteze, să prevină şi să abordeze provocările emergente, ceea ce contribuie la rezilienţa democraţiilor europene şi sprijină încrederea reciprocă în UE, precum şi buna funcţionare a pieţei unice, aducând beneficii mediului de afaceri care favorizează competitivitatea şi creşterea sustenabilă, relevă Raportul CE din 2024 privind statul de drept.

”În comparaţie cu prima ediţie a raportului privind statul de drept din 2020, statele membre şi UE în ansamblu sunt mult mai bine pregătite să detecteze, să prevină şi să abordeze provocările emergente. Acest lucru contribuie la rezilienţa democraţiilor noastre europene şi sprijină încrederea reciprocă în UE, precum şi buna funcţionare a pieţei unice, aducând beneficii mediului de afaceri care favorizează competitivitatea şi creşterea sustenabilă. De la prima sa ediţie din 2020, raportul a devenit un adevărat motor al reformelor pozitive. Două treimi (68 %) din recomandările din 2023 au fost puse în aplicare, integral sau parţial. În unele state membre persistă însă preocupări sistematice şi situaţia s-a deteriorat şi mai mult. Aceste preocupări sunt menţionate în recomandările din raportul de anul acesta. Prezentul raport nu cuprinde recomandări pentru ţările implicate în procesul de aderare, deoarece recomandările pentru aceste ţări sunt formulate exclusiv în contextul pachetului anual privind extinderea”, anunţă Comisia Europeană într-un comunicat.

Raportul de anul acesta include, pentru prima dată, patru capitole consacrate fiecărei ţări privind evoluţiile din Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Serbia. Includerea în raportul privind statul de drept a acestor ţări implicate în procesul de aderare, cele mai avansate în acest proces, le va sprijini eforturile de reformă; acest demers va ajuta autorităţile din aceste ţări să realizeze progrese suplimentare în procesul de aderare şi să se pregătească pentru continuarea eforturilor pe care vor trebui să le depună în viitor în calitate de state membre în privinţa statului de drept. 

Potrivit unui sondaj Eurobarometru special publicat miercuri, peste 7 din 10 cetăţeni ai UE sunt de acord că UE joacă un rol important în sprijinirea statului de drept în ţara lor. Aproape 9 din 10 cetăţeni ai UE consideră că este important ca toate statele membre ale UE să respecte valorile fundamentale ale UE, o opinie care a rămas stabilă din 2019 şi până acum. Mai mult, sentimentul de a se simţi informat cu privire la valorile fundamentale ale UE s-a îmbunătăţit semnificativ în multe ţări: în ansamblu, 51 % dintre cetăţenii UE se simt bine informaţi cu privire la valorile fundamentale ale UE şi la statul de drept, comparativ cu 43 % în 2019.

Raportul  include o comunica în care este examinată situaţia per ansamblu în UE, şi 27 de capitole consacrate fiecărei ţăr în care se analizează evoluţiile semnificative înregistrate în fiecare stat membru. Raportul include, de asemenea, o evaluare a recomandărilor de anul trecut şi, pe această bază, prezintă din nou recomandări specifice adresate tuturor statelor membre.

Raportul vizează patru piloni: sistemele naţionale de justiţie, cadrele anticorupţie, libertatea şi pluralismul mass-mediei şi alte sisteme de control şi echilibru instituţional.

Principalele constatări şi recomandări

1. Reformele în domeniul justiţiei

Reformele din domeniul justiţiei au rămas o prioritate pe agenda politică din ultimul an, multe state membre dând curs recomandărilor din 2023 şi punând în aplicare reformele convenite în contextul Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR). Mai multe state membre au iniţiat sau au înregistrat progrese în ceea ce priveşte reforme importante de consolidare a independenţei sistemului judiciar. Acestea au depus eforturi legislative pentru a consolida independenţa şi eficacitatea consiliilor judiciare, pentru a îmbunătăţi procedurile de numire a judecătorilor, inclusiv în cadrul instanţelor supreme, sau pentru a consolida autonomia parchetelor. Cu toate acestea, persistă unele preocupări sistemice în ceea ce priveşte independenţa sistemului judiciar şi s-au observat cazuri specifice de deteriorare a situaţiei. Statele membre au introdus, de asemenea, măsuri menite să îmbunătăţească eficienţa şi calitatea justiţiei şi să faciliteze accesul la justiţie. Însă în mai multe state membre, remunerarea judecătorilor şi a procurorilor reprezintă un motiv de îngrijorare şi a generat provocări în ceea ce priveşte recrutarea de personal judiciar calificat.

În consecinţă, raportul de anul acesta recomandă statelor membre să abordeze provocări precum necesitatea unor garanţii în procedurile de numire a judecătorilor atât în instanţele inferioare, cât şi în posturile la nivel înalt, autonomia parchetelor sau necesitatea de a furniza resurse adecvate pentru sistemul judiciar, inclusiv salarii adecvate.

Ţările implicate în procesul de aderare au întreprins reforme importante, inclusiv la nivel constituţional, pentru a consolida independenţa sistemului judiciar şi calitatea sistemelor de justiţie. Cu toate acestea, trebuie depuse eforturi suplimentare, în special în domenii legate de funcţionarea organelor de autoguvernare ale sistemului judiciar şi de numirile judiciare.

2. Cadrele anticorupţie

Potrivit rezultatelor sondajului Eurobarometru special şi Flash din 2024 privind atitudinea cetăţenilor şi a întreprinderilor faţă de corupţie în UE, corupţia rămâne o preocupare serioasă pentru cetăţenii şi întreprinderile din UE.

Rezultatele Eurobarometrului special arată că europenii sunt în continuare preocupaţi de eforturile depuse de guvernele naţionale pentru a combate corupţia: pentru 65 % dintre cetăţeni, cazurile de corupţie la nivel înalt nu sunt urmărite suficient şi doar 30 % consideră că eforturile guvernelor de a combate corupţia sunt eficace. În mod similar, 51 % dintre întreprinderile cu sediul în UE consideră că persoanele sau întreprinderile implicate în practici de corupţie sunt prinse de autorităţi sau raportate acestora. Dintre aceste întreprinderi, aproximativ trei sferturi consideră că legăturile prea strânse dintre mediul de afaceri şi mediul politic conduc la corupţie (79 %) şi că favoritismul şi corupţia subminează concurenţa în mediul de afaceri (74 %). La nivelul UE, în medie, 68 % dintre cetăţeni şi 64 % dintre întreprinderile cu sediul în UE consideră corupţia ca fiind larg răspândită în statele lor membre.

De anul trecut, statele membre şi-au îmbunătăţit peisajul instituţional pentru a combate mai bine corupţia, inclusiv prin consolidarea resurselor alocate pentru serviciile de aplicare a legii, autorităţile de urmărire penală şi sistemul judiciar. În acelaşi timp, sunt necesare măsuri suplimentare pentru a consolida cadrele preventive, precum cele care reglementează activităţile de lobby şi normele privind conflictul de interese şi declaraţiile de avere, dar şi pentru a asigura investigarea şi urmărirea penală eficace a cazurilor de corupţie. Acest lucru se reflectă în recomandările de anul acesta.

În ţările implicate în procesul de aderare, mecanismele juridice şi instituţionale au fost consolidate, deşi trebuie consolidate în continuare investigarea şi urmărirea penală a cazurilor de corupţie.

3. Libertatea şi pluralismul mass-mediei

De la ultimul raport privind statul de drept, mai multe state membre au luat măsuri concrete pentru a îmbunătăţi siguranţa şi mediul de lucru al jurnaliştilor.

În plus, sarcinile şi competenţele mai multor autorităţi naţionale de reglementare în domeniul mass-mediei au fost extinse, inclusiv ca urmare a intrării în vigoare a Actului legislativ al UE privind serviciile digitale, precum şi a înfiinţării sau extinderii unor registre online privind proprietatea asupra mass-mediei.

Cu toate acestea, în mai multe state membre persistă preocupări în ceea ce priveşte guvernanţa independentă sau stabilitatea financiară a serviciilor publice de radiodifuziune, transparenţa proprietăţii asupra mass-mediei, dreptul de acces la documentele publice şi alocarea transparentă şi echitabilă a publicităţii de stat. Încă o dată, Comisia a formulat mai multe recomandări vizând toate aceste domenii, inclusiv siguranţa jurnaliştilor.

În ţările implicate în procesul de aderare există provocări, în special legate de transparenţa proprietăţii asupra mass-mediei, independenţa autorităţilor de reglementare sau a serviciilor publice de mass-media şi siguranţa jurnaliştilor, deşi unele dintre aceste ţări au realizat reforme pentru a aborda unele dintre aspectele menţionate.

4. Mecanisme instituţionale de control şi echilibru

Statele membre au continuat să amelioreze calitatea proceselor legislative, implicând părţile interesate în aceste procese – o tendinţă observată în rapoartele anterioare privind statul de drept. Unele state membre au consolidat statutul şi resursele instituţiilor naţionale pentru drepturile omului, ale ombudsmanilor şi ale altor autorităţi independente. Iniţiativele de consolidare a cadrului pentru societatea civilă şi pentru finanţarea acesteia au continuat, de asemenea, în mai multe state membre.

Cu toate acestea, în mai multe state membre persistă provocări, cum ar fi utilizarea excesivă a procedurilor accelerate sau calitatea generală a procesului legislativ, precum şi aspecte legate de consultarea părţilor interesate. Societatea civilă şi apărătorii drepturilor omului s-au confruntat din ce în ce mai mult cu provocări, restricţii juridice şi atacuri, inclusiv cu restricţionarea sistemică a operaţiunilor lor în anumite state membre. Aceasta este o tendinţă îngrijorătoare, deja observată în raportul anterior.

Pentru a aborda problemele identificate, Comisia a formulat recomandări referitoare la funcţionarea procesului legislativ, la instituirea şi funcţionarea unor autorităţi independente şi la asigurarea unui mediu propice pentru societatea civilă.

În ţările implicate în procesul de aderare persistă provocări în ceea ce priveşte luarea sistematică de acţiuni ca urmare a recomandărilor instituţiilor de tip ombudsman şi ale altor organisme independente. Se observă, de asemenea, provocări legate de calitatea procesului legislativ şi consultarea părţilor interesate.

Etapele următoare

În prezent, Comisia invită Parlamentul European şi Consiliul să continue dezbaterile generale şi dezbaterile specifice fiecărei ţări pe baza raportului, utilizând totodată recomandările pentru a analiza în continuare cum se pot realiza progrese concrete. De asemenea, Comisia invită parlamentele naţionale, societatea civilă şi alte părţi interesate şi actori cheie să continue dialogul privind statul de drept atât la nivel naţional, cât şi la nivel european, cu o implicare sporită a cetăţenilor. În sfârşit, Comisia invită statele membre să abordeze în mod eficace oportunităţile şi provocările identificate în cadrul raportului şi este pregătită să le ofere sprijin în eforturile de continuare a punerii în aplicare a recomandărilor.

Comisia precizează că va continua să îşi îmbunătăţească monitorizarea şi raportarea şi să consolideze sistemul de control şi echilibru, în special prin urmărirea punerii în aplicare a recomandărilor. Pentru a se asigura că raportul analizează toate aspectele din întreaga Europă, în raport va fi adăugată o dimensiune legată de piaţa unică. Aceasta va aborda aspectele aferente statului de drept care afectează întreprinderile, în special întreprinderile mici şi mijlocii care îşi desfăşoară activitatea la nivel transfrontalier.

În ceea ce priveşte ţările implicate în procesul de aderare, Comisia va continua să monitorizeze problemele identificate, inclusiv în următoarele sale rapoarte anuale privind extinderea. Alte ţări implicate în procesul de aderare vor fi incluse în raportul privind statul de drept pe măsură ce vor fi pregătite.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.