Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, un fost umorirst fără experienţă politică, a reuşit în nouă luni să se impună în situaţii politice periculoase, indiferent că este vorba despre avionul doborât în Iran, scandalul Trump sau de Putin, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

Umoristul popular, în vârstă de 41 de ani, mai are însă de trecut proba reformelor strategice, după ce a promis să ”spargă sistemul” elitelor corupte. Această promisiune şi altele i-au permis să-l înfrângă în aprilie 2019 pe predecesorul său în alegerile prezidenţiale şi să obşină o majoritate absolută în Verhovna Rada (Parlament).

Venirea la putere a acestui om fără pedigri politic, într-o ţară aflată în război cu separatişti proruşi, aflat în centrul unei dure confruntări ruso-occidentale şi afectată de sărăcie şi corupţie îngrijora la acea vreme.

Evenimente

5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii

Până la urmă, ”temerile cu privire la lipsa sa de experienţă s-au dovedit exagerate”, constată Oleksiï Melnyk, un analist de la Centrul Razumkov din Kiev.

Cota popularităţii sale se menţine - era creditat cu 60% în decembrie, când s-a întâlnit prima oară cu Vladimir Putin.

Scandalul de săptămâna trecută cu privire la declaraţii jignitoare la adresa preşedintelui ale premierului abia dacă a perturbat ţara.

Zelenski a expediat problema punându-şi la punct în mod public subordonatul, un om de încredere căruia i-a refuzat demisia, şi a ordonat serviciilor de securitate să stabilească originea acestei divulgări menite să-i slăbească poziţia.

Dificultăţile n-au lipsit nici pe plan internaţional.

Zelenski s-a trezit mai întâi în mijlocul scandalului ucrainean care a condus la declanşarea procedurii de destituire a lui Donald Trump, suspectat că l-a şantajat.

El s-a extras din dezbatere repetând până la saturaţie că este vorba despre o afacere americană internă pură. În acest fel nu şi i-a îndepărtat nici pe democraţi şi nici pe republicani, în contextul în care ajutorul militar şi financiar al Washingtonului este crucial pentru Kiev.

În faţa Moscovei, preşedintele ucrainean a manevrat mai degrabă bine, în contextul în care se ambiţionează să pună capăt războiului din estul ţării, soldat cu peste 13.000 de morţi în şase ani.

”ÎNVAŢĂ REPEDE”

El a relansat negocierile de pace paralizate de trei ani şi a negociat schimburi de deţinuţi, fără ca întâlnirea sa cu liderul de la Kremlin să eşueze în Berezina, un afluent al Niprului, aşa cum preziceau adversari de-ai săi.

În recenta criză a doborârii avionului de linie ucrainean ce efectua zboul PS752 ”din greşeală” de către Iran, la începutul lui ianuarie, soldată cu 176 de morţi, reacţia Kievului a fost ceva mai uimitoare.

În timp ce Canada şi Marea Britanie evocau o rachetă iraniană, Ucraina îşi exprima îndoiala, în timp ce Iranul nega acest scenariu. Din această cauză, şeful statului ucrainean a fost criticat.

Premierul canadian ”Justin Trudeau este cel care a acţionat ca lider politic al Ucrainei”, acuzând Iranul, ironizează analistul Mikola Davidiuk.

Kievul dezvăluie însă că, menajând Teheranul, Ucraina a avut acces la epavă şi la locul căderii avionului, ceea ce va permite să se facă lumină în această dramă.

”Zelenski învaţă repede” şi ”acţionează cu tot maimultă încredere”, rezumă David Stulik, un expert de la centrul de analiză Valori Europene din Praga, un fost diplomat UE la Kiev.

PROVOCĂRI ŞI AŞTEPTĂRI

Această gestionare mai degrabă reuşită a unor crize punctuale nu oferă, însă, indicii cu privire la capacitatea sa de a înregistra progrese în privinţa provocărilor sistemului - eradicarea corupţiei, reformarea justiţiei, relansarea economiei uneia dintre cele mai sărace ţări din Europa.

Este vorba despre tot atâtea promisiuni electorale către aliaţii occidentali.

”Este păcat că nu-şi foloseşte popularitatea puternică pentru a face ceva cu adevărat mare”, îşi exprimă regretul Davidiuk.

Astfel, unul dintre proiectele-far economice prezentate de către Volodimir Zelenski până acum este deschiderea pieţei terenurilor agricole ale ţării, foarte aşteptată de către investitori, dar care-i îngrijorează pe numeroşi exploatanţi.

Adoptarea acestui proiect trenează de luni de zile, amendamentele se multiplică, iar strada se mobilizează. Preşedinţia nu tranşează, în pofida unei super-majorităţi în Parlament.

”Ne aflăm într-o zonă riscantă”, apreciază Oleksandr Suşko, directorul executiv al Fundaţiei Internaţionale Renaţterea, explicând tergiversările preşedintelui printr-un anturaj ”neprofesionist” şi format din colegi din show-business.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.