Preşedintele Turciei revendică o victorie strânsă la referendumul care îi sporeşte puterile; opoziţia susţine că votul a fost fraudat

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a revendicat duminică o victorie strânsă la refrendumul privind extinderea prerogativelor sale, iar opoziţia, care îl acuză de derive autoritare, susţine că votul a fost fraudat, relatează AFP.

CITEȘTE ȘI Erdogan prezidează după referendum o reuniune a Cabinetului la Palatul Prezidenţial din Ankara

Şeful Înaltei Comisii Electorale (YSK) a confirmat victoria taberei “da” la consultarea populară, precizând că devansează tabăra “nu” cu aproximativ 1,25 de milioane de voturi, în condiţiile în care, la acel moment, rămăseseră numai 600.000 de buletine de numărat.

Aproximativ 55,3 milioane de turci au fost chemaţi la vot, iar rata de participare a fost revizuită la 85%, faţă de 86% cât fusese anunţat iniţial, potrivit YSK.

Peste 55% dintre turcii din România au votat împotriva modificării Constituţiei la referendum, iar peste 44,6% au votat în favoarea modificărilor care ar spori puterile preşedintelui, arată rezultatele anunţate după numărarea a 1846 de voturi.

Mai exact, 824 de oameni au votat pentru modificarea Constituţiei, iar 1.022 împotrivă.

După referendum, cele 18 amendamente ale Constituţiei vor transforma Turcia dintr-o republică parlamentară într-o republică prezidenţială. Modificările includ, printre altele, abolirea funcţiei de premier. Astfel, preşedintele va numi cabinetul şi va avea un număr de vicepreşedinţi. Parlamentul nu va mai monitoriza miniştrii şi nu va mai avea dreptul să iniţieze moţiuni de cenzură.

Preşedintele nu va mai fi nevoit să rămână neutru, ci va putea să îşi menţină afilierea politică. În prezent, preşedintele trebuie să se retragă din partid după alegeri.

În plus, şeful statului va putea numi patru din totalul de 13 judecători ai celei mai înalte instanţe judiciare din ţară.

CITEȘTE ȘI Principalele schimbări aduse de referendum în Turcia

Modificările vor intra în vigoare după alegerile generale din noiembrie 2019.

Într-un discurs televizat după ce rezultate au devenit clare, şeful statului a salutat o „decizie istorică” a poporului turc şi a îndemnat ţările străine să respecte rezultatul scrutinului.

La scurt după aceea, el a evocat posibilitatea organizării unui nou referendum, de această dată privind reintroducerea pedepsei capitale – o iniţiativă care ar pune capăt procesului de aderare a Turciei la Uniunea Europeană.

REACŢII INTERNAŢIONALE

În replică, Executivul UE a îndemnat Ankara să caute “consensul naţional” în aplicarea modificărilor constituţionale votate. “Ţinând cont de rezultatul strâns al referendumului şi de implicaţiile ample ale amendamentelor constituţionale, le cerem şi autorităţilor turce să caute cel mai amplu consens naţional privind implementarea lor”, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.

La rândul său, Consiliul Europei a îndemnat conducerea turcă să analizeze cu atenţie următorii paşi, în condiţiile în care rezultatul referendumului de duminică a fost foarte strâns.

“Se pare că va fi un rezultat strâns, aşa cum era de aşteptat. Indiferent de cum va fi votul poporul turc în final, ar fi recomandat să ne menţinem calmul şi să acţionăm în mod raţional”, a afirmat şeful diplomaţiei germane, Sigmar Gabriel, într-un comunicat. “Este bine că s-a încheiat campania electorală, care a fost disputată atât de amar, inclusiv aici, în Germania”, a adăugat el.

O criză diplomatică a izbucnit între Ankara şi mai multe ţări din UE, în special Germania şi Olanda, după interzicerea mitingurilor de susţinere a lui Erdogan pe teritoriul lor, în cursul campaniei electorale.

MANIPULĂRI

Principalele două partide de opoziţie, CHP şi HDP (prokurd), au denunţat “manipulările” din cursul reerendului şi au anunţat că vor contesta rezultatul scrutinului.

Ele au criticat în special o măsură anunţată în ultima clipă de Înaltul Consiliu Electoral, careconsideră valide buletinele care nu au ştampila oficială a secţiilor de vot în care au fost depuse în urnă.

Această măsură ridică semne de întrebare privind legitimitatea referendumului şi “pune într-un con de umbră decizia naţunii”, a subliniat liderul CHP, Kemal Kiliçdaroglu.

În plus, câteva mii de manifestanţi care au contestat victoria propunerilor de modificare a Constituţiei au scandat sloganuri ostile lui Edogan în cartierele Besiktas şi Kadiköy din Istanbul. Niciun incident nu a fost semnalat la aceste manifestaţii

“NU” LA ISTANBUL ŞI ANKARA

În pofida victoriei “da” în ansamblul ţării, tabăra “nu” a câştigat în principalele trei oraşe: Istanbul, Ankara şi Izmir. Şi regiunile din sud-estul ţării, cu populaţie majoritar kurdă, au votat masiv împotriva extinderii prerogativelor şefului statului.

“Este o victorie pentru Erdogan, dar şi o înfrângere. El a pierdut la Istanbul, acolo unde şi-a început cariera politică”, devenind primar în 1994, a scris pe Twitter Soner Cagaptay, analist specializat în Turcia la Institutul Washington.

Veniţi să asiste la un discurs al premierului Binali Yildirm, la Ankara, zeci de mii de susţinători ai AKP şi-au strigat bucuria în stradă, deşi se ateptau la o victorie mai detaşată.

“Acest rezultat arată că o parte din ţară nu vrea să facă ţara mai puternică şi are o mentalitate europeană, cealaltă parte este formată din anatolieni adevăraţi”, a spus unul dintre ei, Mustafa Umit Unsal.

Revizuirea Constituţiei prevede în special abolirea funcţiei de premier în favoarea unui “hiperpreşedinte”, în condiţiile în care Erdogan a fost acuzat deja de derive autoritare de către criticii săi.

NOUĂ LUNI DUPĂ TENTATIVA EŞUATĂ DE PUCI

Cu această victorie, Erdogan, care a scăpat de o tentativă de puci pe 15 iulie, va dispune nu numai de prerogative considerabil consolidate, ci va putea, teoretic, şi să rămână la conducerea statului până în 2029. El a ocupat postul de şef al Guvernului în perioada 2003-2014, înainte de a fi ales preşedinte.

Guvernul prezintă această revizuire constituţională drept indispensabilă pentru a asigura stabilitatea Turciei şi pentru a-i permite să facă faţă provocărilor de securitate şi economice.

Opoziţia şi ONG-urile au deplâns o campanie inechitabilă, cu o predominanţă clară a acoperirii mediatice a Guvernului şi a poziţiei susţinute de acesta.

Referendumul a avut loc în condiţiile în care în ţară a fost instaurată starea de urgenţă după tentativa eşuată de puci. Aproximativ 47.000 de persoane au fost arestate şi peste 100.000 concediate sau suspendate din funcţie.

De altfel, securitatea a ocupat un loc important în organizarea scurtinului, pentru că Turcia a fost lovită, în ultimele luni, de un val fără precedent de atacuri sângeroase legate de gruparea Statul Islamic şi de rebeliunea kurdă.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.