Preşedintele bolivian Luis Arce neagă orice conspiraţie împreună cu fostul şef al armatei, generalul Juan José Zúñiga, arestat în direct la televiziune şi acuzat de o tentativă de lovitură de stat, miercuri, după ce a desfăşurat blindate în faţa palatului prezidenţial, la La Paz, şi care dă asigurări că şeful statului i-a ordonat ”să însceneze ceva care să-i crească popularitatea”, în contextul unei grave crize economice, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

Paisprezece civili care se opuneau loviturii în forţă - la care au luate parte elemente ale Poliţiei Militare - au fost rănite de tiruri de grenadă, au anunţat autorităţile.

Unii dintre ei au fost internaţi şi ”operaţi”, a declarat presei Luis Arce.

Generalul Juan José Zúñiga, arestat în aceeaşi zi, după ce şi-a retras trupele, a declarat că a acţionat din ordinul preşedintelui, care i-a cerut să ”însceneze ceva care să-i crească populatitatea”, pe fondul unei crize economice grave.

”Cum am putea să ordonăm sau să planificăm o autolovitură de stat? (...) El a acţionat din propria voinţă”, i-a replicat joi Luis Arce.

”Din nefericire pentru el, iar asta s-a văzut, eu nu sunt un politican care să-şi câştige popularitatea cu sângele poporului”, a adăugat el.

Miercuri, Luis Arce a pus să depună jurământul un nou comandant al Forţelor armate boliviene.

În afară de generalul Juan José Zúñiga şi de comandantul Marinei, Juan Arnez Salvador, 15 persoane au fost arestate.

Cei doi ofiţeri de rang înalt au fost acuzaţi de ”insurecţie armată şi terorism” şi riscă până la 20 de ani de închsioare.

”PLANIFICATĂ DIN MAI”

Această furtună instituţională a suflat doar câteva ore, însă suficient cât să lase să se vadă fragilitatea Boliviei, în tmp ce se ascut poftele în vederea alegerilor prezidenţiale prevăzute în 2025.

Motivaţiile comandantului armatei Juan José Zúñiga - care a instalat oameni şi blindate în Piaţa Murillo, situată în faţa sediului Parlamentului şi palatului prezidenţial - rămân neclare.

Înainte să fie arestat de către poliţie, generalul Zuniga a declarat că vrea să ”restructureze democraţia, să facă o adevărată democraţie (...). Nu a câtorva, nu a câtorva stăpâni care conduc ţara de 30 sau 45 de ani”.

Ministrul de Interne Eduardo Del Castillo a denunţat ”doi militari pucişti care voiau să distrugă democraţia”.

Joi, el a prezentat presei alte 15 persoane arestate, încătuşate, înconjurate de poliţişti - militari în serviciu activ şi în retragere, dar şi civili.

”În total, 17 persoane au fost reţinute pentru că au încercat să dea o lovitură de stat”, a anunţat în această conferinţă de presă Eduardo del Castillo.

”Această operaţiune era planificată din luna mai”, a declarat el.

Alţi trei suspecţi sunt căutaţi, a mai anunţat ministrul.

ONU a cerut ”o anchetă aprofundată şi imparţială cu privire la acuzaţii de violenţă”.

LITIU ŞI GAZE NATURALE

Preşedinţia boliviană a difuzat imagini în care apare poarta palatului prezidenţial forţată de o blindată şi generalul intrând în incintă, în timp ce oamenii săi trăgeau cu gaze lacrimogene.

În aceste imagini apare şi preşedintele de stânga, care vine la general şi-l admonestează.

”Eu sunt căpitanul tău (...). Du înapoi în cazărmi toată Poliţia Militară (...). Retrage toate forţele acum. Acesta este un ordin, generale”, îi spune el.

Condamnări ale acţiunilor generalului Zúñiga au curs în întreaga lume.

Rusia, unde Luis Arce a fost primit de către omologul său Vladimir Putin la începutul lui iunie, în marja Forumului Economic de la Sankt Petersburf (SPIEF), şi-a exrimat ”solidaritatea cu Bolivia, o ţară soră şi un partener fiabil şi strategic” şi a avertizat împotriva oricărui ”amestec” străin.

Preşedintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva a anunţat joi că-şi menţine o vizită, prevăzută la 9 iulie, în Bolivia, pentru a-l susţine pe ”prietenul” său Luis Arce şi democraţia.

”Oamenii trebuie să nu uite că există interese în darea unei lovituri de stat”, a declarat el la postul de radio Itatiaia, subliniind că Bolivia ”trezeşte mult interes pe plan internaţional din cauza zăcămintelor sale de litiu şi gaze naturale”.

Statele Unite, Franţa, Spania şi un număr mare de ţări sud-americane au condamnat această lovitură în forţă.

CERTURI POLITICE

Gustavo Flores-Macias de la Universitatea Cornell din Statele Unite consideră că ”faptul că o lovitură de stat a eşuat nu înseamnă că situaţia în Bolivia s-a rezolvat, ci din contră. Acesta este un simptom al unei nemulţumiri foarte importante care există în sectoare largi”.

Bolivia se confruntă cu turbulenţe din cauza unei căderi a producţiei de gaze naturale - principala sursă de devize până în 2023 - şi unei ”explozii” a preţurilor.

Raritatea dolarului a provocat furia comercianţilor şi o penurie de carburanţi.

Pe fundal există un conflict între Luis Arce şi mentorul său politic, fostul şef de stat Evo Morales (2006-2019), în contextul în care amândoi vor să candideze în numele partidului aflat la putere, Mişcarea Spre Socialism (MAS) în alegerile prezidenţiale prevăzute în 2025.

Generalul Zúñiga şi-a exprimat înainte de lovitura sa în forţă opoziţia fermă faţă de o eventuală întoarcere la putere a lui Evo Morales, care se bucură de o susţinere puternică în întreaga ţară, dar care, potrivit unei hotărâri a Curţii Constituţionale, nu mai poate candida la preşedinţie.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.