Preşedinta Ungariei, Katalin Novák, considerată o apropiată a premierului Viktor Orban, a declarat miercuri că speră ca parlamentul ţării să ratifice aderarea Suediei şi Finlandei în NATO "cât mai curând posibil", în condiţiile în care deputaţii de la Budapesta au început dezbaterile pe această temă.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

"Unii cred că aceasta este o problemă tehnică uşor de rezolvat. Nu este cazul. Este o decizie complexă, cu consecinţe grave, aşa că trebuie analizată cu atenţie", a declarat Katalin Novák într-o declaraţie publicată miercuri pe Facebook. "Poziţia mea este clară: în situaţia actuală, aderarea Suediei şi Finlandei la NATO este justificată. Am încredere în decizia înţeleaptă a parlamentului cât mai curând posibil!", a adăugat ea.

Evenimente

5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat săptămâna trecută că sunt necesare mai multe discuţii în grupurile parlamentare înainte ca legislativul să voteze ratificarea aderării la NATO a Finlandei şi Suediei. Vorbind la postul public de radio, Orban a declarat că le-a cerut deputaţilor din partidul său Fidesz să susţină candidatura celor două ţări, dar a adăugat că unii parlamentari nu sunt "foarte entuziaşti" în legătură cu extinderea NATO şi de aceea a solicitat discuţii suplimentare pe această temă.

CITEȘTE ȘI Viktor Orban vrea "mai multe discuţii" privind candidaturile Finlandei şi Suediei la NATO

Atât Suedia, cât şi Finlanda au depus cereri de aderare la NATO în luna mai a anului trecut, iar în iunie toţi aliaţii NATO au convenit să invite ambele ţări să adere la Alianţă şi au încheiat protocoale de aderare. Până în prezent, 28 din cei 30 de aliaţi au ratificat atât aderarea Finlandei, cât şi a Suediei la NATO. Doar Ungaria şi Turcia nu au făcut încă acest lucru.

În timp ce Ungaria se pregăteşte să dezbată acest demers, Turcia şi-a exprimat unele reticenţe cu privire la aderarea lor, în special a Suediei.

Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a acuzat atât Finlanda, cât şi Suedia că acordă azil unor membri ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan, PKK, un grup militant separatist, care urmăreşte obţinerea unui stat independent şi se află în luptă armată cu Ankara de zeci de ani, fiind desemnat organizaţie teroristă atât de către Turcia, cât şi de Statele Unite şi Uniunea Europeană.


 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.