Cel mai puternic om al stângii aflate la putere în România, Liviu Dragnea, a fost condamnat joi la trei ani şi jumătate de închisoare - cu executare -, în prima instanţă, într-un caz de angajări fictive, scriu principalele agenţii de presă şi posturi internaţionale, preluate în toată lumea.
Această condamnare ”reprezintă o lovitură puternică la adresa ambiţiilor (lui Dragnea) de a rămâne stăpânul jocului pe scena politică” din România, comentează AFP.
Dragnea, în vârstă de 55 de ani, care şi-a clamat mereu nevinovăţia, nu va merge însă la închisoare înainte ca această condamnare să fie confirmată în apel de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), notează agenţia franceză.
Curtea l-a condamnat după două amânări, iar liderul Partidul Social Democrat (PDS) nu a comentat imediat, scrie THE ASSOCIATED PRESS.
Potrivit procurorilor, Dragnea a intervenit în 2008 şi 2010, pe când reprezenta Guvernul, pentru a menţine două femei în plata unei agenţii în domeniul protecţiei sociale, deşi erau angajate ale partidului său. Cele două femei au recunoscut că lucrau pentru partid, deşi primeau salarii de la agenţia respectivă.
Ca lider al majorităţii aflate la putere, Dragnea ar fi, în mod normal, premier, însă nu poate ocupa postul din cauza unei condamnări, în 2016, cu privire la o fraudă electorală, comentează AP.
Totodată preşedinte al Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea a fost găsit vinovat că a incitat la abuz de putere, ţinând pe ştatul de plată al unei agenţii de stat două femei care erau angajate PSD, pe când era preşedinte de consiliu judeţean, în perioada , din 2006 în 2013, scrie REUTERS:
Aceasta este ”o nouă condamnare penală” a lui Dragnea, care nu a ajuns premier din cauza unei condamnări anterioare, şi ar putea să-i slăbească acapararea asupra celui mai mare partid din ţară şi asupra Guvernului de la Bucureşti, aflat la putere de cinci luni, comentează agenţia.
Potrivit sistemului româmnesc, sentinţa de joi este preliminară şi poate fi aplicată numai în urma unui apel. Până atunci, el va rămâne liderul PSD şi preşedintele Camerei inferioare a Parlamentului român, pe timpul procesului.
Susţinerea luptei împotriva corupţiei, într-unul dintre statele UE cele mai afectate de acest flagel, a dominat politica României de la aderarea ţării la Uniunea Europeană, în urmă cu peste zece ani, iar magistraţi s-au plâns adesea de presiuni politice.
”Hotărârea de astăzi este un act curajos din partea magistraţilor români, ea este de o importanţă primordială pentru sistemul judiciar”, a declarat comentatorul politic Cristian Tudor Popescu.
La începutul lui 2017, tentative ale coaliţiei lui Dragnea de a slăbi legislaţia cu privire la lupta împotriva corupţiei au declanşat cele mai ample proteste care au avut loc în ţară în ultimele decenii.
Parlamentul a adoptat săptămâna aceasta modificări legislative despre care unii critici afirmă că ar putea să-i încurajeze pe infractori să acţioneze în deplină impunitate - o ultimă întorsătură într-o dramă regională ce relevă fragilitatea democraţiilor post-comuniste est-europene, comentează Reuters.
Dragnea a fost achitat într-un dosar separat, în care a fost acuzat de fals intelectual, a anunţat joi instanţa..
Un verdict final, în urma apelului, ar putea fi pronunţat peste mai multe luni, potrivit unor analişti, în contextul vacanţei judecătoreşti de două luni şi reluării activităţii în septembrie.
Parchetul anticorupţie DNA a cerut să fie condamnat la şapte ani şi jumătate de închisoare cu executarea, scrie SWISSINFO.CH.
Alte publicaţii scriu că DNA a cerut zece ani de închisoare.
Această condamnare intervine pe fondul unor tensiuni exacerbate între majoritatea de stânga şi magistraţii români, acuzaţi de putere că fac parte dintr-un ”stat paralel” şi că ”fabrică dosare” împotriva politicienilor, notează site-ul elveţian.
Liderul PSD şi preşedintele Camerei Deputaţilor era văzut ca un ”dumnezeu” de către subordonaţii săi, în perioada în care a ”incitat” două angajate de la Protecţia Copilului din fieful său din Teleorman (sud) să lucreze pentru filiala locală a partidului pe care o conducea la momentul faptelor, a declarat un martor.
Prejudiciul reţinut de procurori se ridică la aproximativ 24.000 de euro, precizează site-ul.
Alte publicaţii prezintă alte sume.
Dragnea a fost condamnat deja la doi ani de închisoare - cu suspendare - după ce a fost găsit vinovat de fraudă electorală, ceea ce-l împiedică din 2016 să fie premier. El este suspectat de asemenamde deturnare de fonduri europene într-un al treilea dosar, în curs de anchetare.
Averea i-a fost plasată sub sechestru.
Aflată la originea unei reforme controversate a justiţiei din 2017, coaliţia de stânga a trecut luni prin Legislativ amendamente la Codul de Procedură Penală care riscă, denunţă opoziţia, să frâneze lupta împotriva corupţiei.
Comisia Europeană, care a avertizat Bucureştiul în mai multe rânduri cu privire la riscul unor paşi înapoi în eforturile împotriva acestui flagel, a anunţat joi că ”urmăreşte cu îngrijoare” modificările legislaţiei penale.
Dragnea este vizat într-o anchetă în Brazilia, într-un caz de spălare de bani, scrie EURONEWS.
O anchetă a fost deschisă de organul anticorupţie din România cu privire la presupusa implicare a lui Dragnea în înfiinţarea ”unei grupări criminale organizate” cu scopul de a obţine fonduri europene, scrie postul de televiziune paneuropean.
La începutul lui iunie, peste 100.000 de susţinători ai PDS au participat la un miting împotriva agenţiilor anticorupţie române, acuzate de formaţiunea aflată la putere că deţin prea multă putere.
Parlamentul a adoptat miercuri modificări fundamentale în proceduri, îngreunând anchetele penale ale procurorilor, iar opoziţia şi critici susţin că acest lucru va permite o impunitate a corupţiei la nivel înalt în Guvern şi ar putea antrena anularea condamnării lui Dragnea din 2016.
CHINA NOUĂ semnalează, într-o scurtă notă de presă, că preşedintele Camerei Deputaţilor a fost condamnat la trei ani şi şase luni de închisoare cu executarea, de către ÎCCJ, într-un caz de angajări fictive.
EUOBSERVER comentează, tot într-o notă, că liderul PSD este considerat ”adevăratul lider” al ţării.
”Eu cred cu putere în nevinovăţia mea”, a declarat cel mai puternic politician din ţară, luna trecută, într-un interviu acordat POLITICO.
Şapte angajaţi ai Serviciului Social şi pentru Protecţia Copilului au fost condamnaţi la pedepse similiare, dar cu suspendare, scrie FOCUS NEWS.
Fosta soţie a lui Dragnea, Bombonica Prodana, care a lucrat la aceeaşi agenţie a statului, a fost achitată în acest caz, după ce a fost de acord să plătească prejudiciul, iar pricuratura a renunţat la acuzaţii, notează agenţia bulgară.
”Fiecare dintre voi poate fi atins de braţul lung al statului paralel”, a declarat Dragnea pe 9 iunie, la mitingul PDS împotriva luptei anticorupţie, vizând ”pocurori corupţi” şi referindu-se la şefa DNA Laura Codruta Kovesi şi magistraţi pe care i-a acuzat de legături cu sericiile secrete, scrie AL JAZEERA.
În săptămânile dinaintea sentinţei de joi, judecători şi procurori au denunţat presiuni tot mai mari asupra lor şi au reacţionat dur după ce Dragnea i-a comparat pe procurori, într-un interviu televizat, cu poliţia secretă din perioada comunistă, notează postul panarab cu sediul în Qatar.
”Magistraţii au dreptate să fie furioşi”, declara presei, săptămâna trecută, preşedintele român Klaus Iohannis.
”Cum poate un politician, care este şi un infractor, să îndrăznească să ameninţe procurori la televizor?”, denunţa Iohannis, care a înfruntat frecvent Guvernul.
CE, care monitorizează sistemul judiciar din România, a declarat joi pentru AFP că ”urmăreşte îndeaproape şi cu îngrijorare evenimentele din România”, potrivit Al Jazeera.
Guvernul a obţinut o victorie luna trecută, după ce Curtea Constituţională a dispus ca Iohannis să aprobe demiterea lui Kovesi.
Iohannis a anunţat că are nevoie de timp ca să reflecteze la această hotărâre, însă presa locală scrie că, dacă încearcă să amâne demiterea lui Kovesi, PSD ar putea să lanseze o procedură de destituire a şefului statului.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
