Premierul olandez Mark Rutte a prezentat luni, într-un discurs, la Haga, scuze oficiale din partea Guvernului olandez pentru rolul statului olandez în sclavie - pe care a denunţat-o drept o crimă împotriva umanităţii, relatează AFP.
”Azi (luni), prezint scuze în numele Guvernului olandez, pentru acţiunile statului olandez din trecut, (iar) cu titlu postum, tuturor sclavilor din întreaga lume care au suferit din cauza acestui act. Fiicelor şi fiilor lor şi tuturor descendenţilor lor”, a declarat Mark Rutte.
Acest discurs despre implicarea Olandei în cei 250 de ani de trafic de sclavi în fostele colonii era foarte aşteptat.
În paralel, mai mulţi dintre miniştrii săi erau prezenţi în şapte foste colonii pentru a ”discuta” despre acest subiect cu locuitorii.
Voinţa Guvernului de a prezenta scuze luni - care a fost divulgată în presa olandeză în noiembrie - suscită de săptămâni de zile o aprigă controversă în Olanda şi peste mări.
Organizaţiile de comemorarea sclaviei doreau ca aceste scuze să fie prezentate de 1 iulie, data care marchează 150 de ani de la sfârşitul sclaviei, la o sărbătoare anuală denumită ”Keti Koti” - ruperea lanţurilor în surinameză.
Premierul din Sint Maarten, Silveria Jacobs, a declarat sâmbătă presei olandeze că insula nu acceptă scuzele olandeze dacă sunt prezentate luni.
Sclavia a continuat să finanţeze ”Secolul de Aur” olandez - o perioadă de prosperitate mulţumită comerţului maritim, în secolele al XVI-lea şi al XVII-lea.
Olanda a procedat la traficarea a aproximativ 600.000 de sclavi - în principal către America de Sud şi Caiaibe.
La apogeul imperiului lor colonial, Provinciile Unite, cunoscute în prezent sub numele de Ţările de Jos, deţineau colonii ca Surinam, Insula caraibiană Curaçao, Africa de Sud şi Indonezia, unde Compania olaneză a Indiilor de Est îşi avea sediul, în secolul al XVII-lea.
În ultimii ani, Olanda a început să-şi privească în faţă rolul în traficul de sclavi şi istoria sa colonială, fără care oraşele olandeze şi celebrele lor muzee - pline de opere de artă ale lui Rembrandt sau Vermeer - nu ar fi aceleaşi.
Odată cu mişcarea Black Lives Matter în Statele Unite, dezbaterea a reapărut în Olanda, unde rasismul rămâne o suferinţă a cetăţenilor fostelor colonii.
Oraşele Amsterdam, Rotterdam, Utrecht şi Haga şi-au cerut deja scuze, în mod oficial, pentru rolul în exploatarea scalvilor.
Miniştri olandezi se aflau luni pe Insulele caraibe Bonaire, Sint Maarten, Aruba, Curaçao, Saba şi Saint-Eustache şi în Surinam.
Însă Mark Rutte a avut mult timp rezerve în privinţa prezentării unor scuze oficiale. El afirma, în trecut, că perioada sclaviei este prea veche şi că scuzele sale ar aţâţa tensiuni într-o ţară în care extrema dreaptă rămâne puternică, după care şi-a schimbat părerea.
Un sondaj recent arăta că abia 38% din populaţia adultă a Olandei se pronunţă în favoarea prezentării de scuze în mod oficial.
Sclavia a fost abolită în mod oficial în Surinam şi în alte teritorii deţinute de către olandezi la 1 iulie 1863, însă s-a încheiat cu adevărat abia în 1873, după o perioadă de ”tranziţie” de zece ani.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
