Polonia a început marţi să construiască o nouă barieră la frontiera cu Belarusul, menită să blocheze intrarea unor imigranţi ilegali. aflată la originea unei crize între Varşovia şi Minsk anul trecut, relatează AFP.
Această barieră metalică - înaltă de cinci metri şi jumătate - urmează să aibă lungimea de 186 de kilometri, reprezentând aproape jumătate din lungmea totală a frontierei de 418 de kilometri, şi să coste aproximativ 253 de milioane de euro.
Construcţia acestei bariere urmează să se încheie în iunie.
Un gard asemănător desparte Grecia de Turcia.
Acest proiect a provocat îngrijorări apărătorilor drepturilor omului şi mediului. Primii se tem de faptul că migranţi care fug din calea unor conflicte să nu fie în măsură să prezinte o cerere de azil, iar ceilalţi de efecte nefaste asupra faunei şi florei în zona foresteriră de frontieră.
Uniunea Europeană (UE) a susţinut Polonia şi a crticat puternic Belarusul.
Guvernul polonez a respins propunerea Bruxellesului ca la proiect să participe Agenţia europeană de supravegherea frontierei FRONTEX şi a supus unui vot o lege care permite respingerea migranţilor ilegali fără să aştepte ca aceştia să ceară azil.
”Intenţionăm să reducem la maximum pagubele”, a declarat agenţiei oficiale poloneze de presă PAP o purtătoare de cuvânt a grănicerilor polonezi, Anna Michalska.
”Tăierea arborilor va fi limitată la un minimum indispensabil. Zidul va fi construit de-a lungul rutei frontierei”, a anunţat ea, precizând că constructorii vor folosi exclusiv drumuri existente.
Mii de migranţi, majoritatea provenind din Orientul Mijlociu, şi anume din Kurdistanul irakian, Siria şi Liban, dar şi din Afganistan, au încercat anul trecut să treacă frontiera poloneză pentru a intra pe teritoriul UE.
Unii dintre ei au reuşit să treacă frontera şi şi-au continuat drumul către Europa de vest.
Polonia şi Occidentul au acuzat regimul belarus al lui Aleksandr Lukaşenko de faptul că încurajează şi chiar de orchestrarea şi ajutarea acestui val de migranţi, cărora le-a promis o intrare uşoară în UE.
Guvernul lui Lukaşenko a respins aceste acuzaţii şi a reproşat Poloniei un tratament inuman aplicat migranţilor.
În toiul crizei, Polonia a instituit la frontieră o zonă specială închisă ONG-urilor şi presei, a construit garduri de sârmă ghimpată şi a trimis mii de militari să ajute grănicerii. Aceştia din urmă au primit ordinul să respingă migranţii înapoi pe teritoriul belarus.
Aceste măsuri şi moartea de frig sau de foame a aproximativ 12 migranţi în păduri poloneze au provocat o dezbatere puternică în Polonia între susţinători ai apărării frontierei naţionale - care este totodată frontiera extermă a UE - şi apărători ai drepturilor omului.
Aceştia din urmă cer ca migranţii să abă dreptul să ceară azil şi să nu fie respinşi în timp ce aşteaptă ca această cerere să fie soluţionată.
Grănicerii au anunţat marţi că au înregistrat 17 intrări ilegale în ultimele 24 de ore.
Un grup de 14 persoane - 11 iranieni, doi libanezi şi un sirian - a ”tăiat gardul de sârmă ghimpată şi a intrat în Polonia”, au anunţat pe Twitter grănicerii polonezi.
Alt grup, de trei cetăţeni din Ghana, a fost reţinut în alt loc al frontierei.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
