Dezbaterea cu privire la faptul dacă terminologia ”rasei” are ce căuta în Contituţia unei ţări a reapărut în Germania, în urma mobilizării împotriva rasismului în Statele Unite şi în lume, după moartea lui George Floyd, relatează AFP.
Verzii (ecologişti), a doua forţă politică în ţară în intenţiile de vot, au fost primii care au sugerat, săptămâna aceasta, o modificare a Legii fundamentale de la 8 mai 1949 - pilonul Germaniei democratice - al cărei un conţinut este marcat de voinţa de a se opune în mod radical persecuţiilor minorităţilor de către nazişti.
”A venit timpul să uităm rasism, toţi, împreună”, a proclamat liderul Verzilor Robert Habeck într-un editorial comun, publicat în ziarul de stânga Tageszeitung.
”Un semnal în acest sens ar fi suprimarea termenului «rasă» din Legea fundamentală”, a propus el, în urma multor manifestaţii care denunţă discriminările şi îi aduc un omagiu lui George Floyd.
Acest bărbat de culoare, mort la 25 mai, la vârsta de 46 de ani, la Minneapolis, în Statele Unite, în timp ce era ţinut la pământ, cu genunchiul pe gât, de către un poliţist alb, a devenit un simbol al acestei mişcări.
”FĂRĂ RASE”
Pasajul incriminat din Constituţia germană este articolul 3, potrivit căruia ”nimeni nu trebuie să fie discriminat şi nici privilegiat din cauza sexului său, al ascendenţei sale, rasei sale, limbii sale, patriei sale şi originii sale, a credinţei sale, opiniilor sale religioase sau politice”.
Ecologiştii consideră că ”nu există «rase», există fiinţe umane”. Iar Constituţia redactată după război rămâne impregnată de o viziune raisală şi biologistă a finnţelor umane, moştenită din secolul al XIX-lea, în prezent depăşită.
Această revendicare, susţinută de mulţi ani de stânga, a reapărut deja în februarie, după atentatul rasist de la Hanau, unde un german a ucis nouă persoane de origine străină.
Verzii au primit susţinerea Die Linke (stânga radicală), a Partidului Liberal (FDP, dreapta), dar şi a Partidului Social Democrat (SPD), partenerii minoritari în marea coaliţie (GroKo) alături de conservatorii lui Angela Merkel.
Foarte influentul director al Oficiului federal de luptă împotriva discriminării Bernhard Franke pledează şi el în favoarea suprimării termenului. El sugerează însă să fie înlocuit cu ”discriminare rasială” sau ”atribuire rasială”, aşa cum s-a întâmplat deja la nivelul landurilor.
Tăcuţi până acum în această problemă, conservatorii cancelarului par să-şi fi schimbat şi ei poziţia.
Ministrul de Interne Horst Seehofer, un bavarez cunoscut prin poziţiile sale tradiţional foarte conservatoare, s-a declarat ”deschis discuţiei”, însă apreciază că este mai important ca ”rasismul să fie oprit în practică”.
Angela Merkel "este deschisă unei asemenea dazbateri. Argumentele pe care le auzim de o parte şi de alta ne fac să reflectăm”, a declarat vineri un purtător de cuvânt al cancelarului, Steffen Seibert.
El a evocat înscrierea acestui termen în contextul istoric postbelic. ”Autorii Constituţiei au emis un semnal foarte clar, după anii de manie rasială care ne-au aruncat ţara şi întregul continent într-o nefericire fără nume,” împotriva oricărei forme de rasism.
DEZBATERE LINGVISTICĂ
După unele tărăgănări, ministrul Justiţiei Christine Lambrecht (SPD) s-a declarat, vineri, în favoarea retragerii termenului.
Apreciind că intrarea în vigoare a Legii fundamentale din 1949 era justificată, ea a apreciat că ”suntem în altă epocă azi, iar acest termen ar trebui să fie suprimat din Constituţia noastră”.
În această dezbatere, cotidianul conservator Die Welt scrie ironic că ”unii germani au făcut acum progrese atât de minunate încât consideră cuvântul «rasă» insuportabil (...). Cel puţin nu îşi trimit copilul la şcoală cu mulţi arabi şi turci, ci într-un loc în care găsesc aceeaşi etnicitate ca a lor. Şi asta exact ceea ce trebuie să se schimbe”.
Cu toate acestea, obstacolele în calea unei astfel de modificări sunt importante. Orice modificare a legii fundamentale necesită o majoritate de două treimiîn Parlament.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
