Premierul spaniol demisionar, Pedro Sánchez, şi-a câştigat pariul, în deschiderea sesiunii parlamentare de joi, candidata sa socialistă Francina Armengol reuşind să fie aleasă în funcţia de preşedintă a Adunării, graţie unui acord de ultim moment cu partidul care reprezintă aripa dură a independenţei catalane, relatează AFP.
Francina Armengol, în vârstă de 52 de ani, a obţinut 178 de voturi în primul tur, cu două mai mult decât majoritatea necesară, datorită voturilor celor şapte deputaţi de la Junts per Catalunya (JxCat, Împreună pentru Catalonia), partidul condus de liderul pro-independenţă Carles Puigdemont, exilat în Belgia şi căutat de justiţia spaniolă de la tentativa eşuată de secesiune a Cataloniei în 2017.
Deşi a fost doar prima rundă, acest acord între Partidul Socialist şi partidul lui Puigdemont este important, deoarece oferă primul indiciu pozitiv privind şansele lui Sánchez de a fi reinstalat în funcţia de prim-ministru în următoarele zile şi de a evita astfel noi alegeri, notează AFP.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
JxCat a dezvăluit pe site-ul său, la scurt timp după vot, că acordul, obţinut la primele ore ale dimineţii, cuprinde patru puncte, dintre care primul este "recunoaşterea limbii catalane ca limbă oficială a Uniunii Europene".
Pedro Sánchez însuşi făcuse această propunere miercuri, subliniind faptul că Spania deţine preşedinţia rotativă a Consiliului UE până la sfârşitul anului şi promiţând să folosească această poziţie pentru a se asigura că limba catalană, la fel ca basca şi galiciana, vor deveni limbi oficiale ale UE.
Acordul este departe însă de a satisface cererile Junts, care susţine două revendicări fundamentale: o amnistie pentru toţi cei condamnaţi în legătură cu tentativa eşuată de secesiune a Cataloniei şi un referendum privind autodeterminarea. Din motive atât juridice, cât şi politice, era de neconceput ca Sánchez să dea curs acestor cereri. Prin urmare, Puigdemont a renunţat deocamdată la aceste cereri, preferând să obţină avantaje concrete.
Cu toate acestea, Junts avertizează pe site-ul său că "acest acord se limitează" la alegerea preşedintei şi a celor opt membri ai biroului de conducere a parlamentului "şi nu are nicio legătură cu învestirea" viitorului prim-ministru, care va fi principala bătălie pe care o are de dus Sanchez. Cu alte cuvinte, acordul nu înseamnă că Junts va susţine şi învestirea lui Sánchez în ziua în care acesta se va prezenta în faţa Congresului Deputaţilor.
"Obiectivul Junts este independenţa Cataloniei şi toate acordurile (semnate de partid) servesc pentru a avansa în această direcţie", conchide comunicatul.
O ÎNFRÂNGERE USTURĂTOARE PENTRU DREAPTA
În ciuda acestui avertisment clar, perspectivele lui Sánchez s-au îmbunătăţit, joi, considerabil, mai ales că rivalul său, Alberto Núñez Feijóo, liderul Partidului Popular (de dreapta), care candidează şi el pentru postul de prim-ministru, a suferit o înfrângere zdrobitoare în şedinţa de deschidere a Parlamentului.
Candidata sa la preşedinţia Adunării, Cuca Gamarra, care spera să obţină 172 de voturi şi, prin urmare, credea că ar putea câştiga dacă deputaţii Junts se abţin, a primit în cele din urmă doar 139 de voturi, şi anume cele ale celor 137 de deputaţi PP şi cele ale aleşilor a două mici partide regionale.
Cei 33 de deputaţi de la Vox, partidul de extremă dreapta cu care s-ar alia PP, au decis să voteze pentru propriul candidat.
Aceasta este o ilustrare grăitoare a relaţiei tumultoase şi extrem de ambigue dintre PP, partid de centru-dreapta, şi Vox, un partid ultraconservator, apropiat de premierul ungar Viktor Orban şi de premierul italian Giorgia Meloni.
De la alegerile generale din 23 iulie, în urma cărora PP a redevenit primul partid al ţării, dar departe de majoritatea absolută, cu un scor mult mai mic decât se aştepta, Feijóo a cerut să i se permită să se prezinte în faţa deputaţilor pentru a încerca să obţină votul de învestitură, justificându-şi cererea prin faptul că partidul său este cel care are cei mai mulţi deputaţi.
Pedro Sánchez i-a răspuns miercuri în mod tăios, afirmând că "în Spania, cine guvernează primeşte cel mai mult sprijin", cu alte cuvinte poate aduna o majoritate. De asemenea, el a acuzat PP că "face presiuni" asupra regelui Felipe al VI-lea, care este responsabil de alegerea candidatului pentru funcţia de prim-ministru.
Din acest punct de vedere, votul de joi a arătat că Feijóo nu are nici un aliat sigur şi nici o majoritate, întrucât până şi Vox l-a dezamăgit.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
