Serviciile germane de informaţii interne BfV au decis să plaseze Partidul Alternativa pentru Germania (AfD, extremă dreapta) sub supravegherea poliţiei, apreciind că aceasta şi-a multiplicat atingerile la adresa ordinii democratice, scrie presa germană, relatează AFP.
Preşedintele Oficiului pentru Protecţia Constituţiei (Bundesamt für Verfassungsschutz, BfV) Thomas Haldenwang a informat filialele regionale ale serviciilor de informaţii interne cu privire la clasarea formaţiunii între ”cazuri suspecte”, potrivit agenţiei germane de presă DPA şi revistei Der Speiegel.
Această decizie - luată la sfârşitul săptămânii trecute - este foarte sensibilă, cu şapte luni înaintea alegerilor leguslative.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
AfD, înfiinţat în 2013, a intrat în forţă, în 2017, în Bundestag (Camera inferioară a Parlamerntului german), unde reprezintă principala formaţiune de opoziţie faţă de marea coaliţie din care fac parte Uniunea Creştin Democrată (CDU, conservatori) a cancelarului Angela Merkel, Uniunea Social Creştină (CSU) şi Partidul Social Democrat (SPD, centru-stânga).
Formaţiunea, care şi-a construit succesul prin poziţia sa împotriva politicii migraţiei a cancelarului, este sfârşiat în prezent de certuri interne şi de o scădere în sondaje de opinie.
BfV nu şi-a anunţat în mod public decizia din cauza unei proceduri în justiţie în curs, scrie presa germană, care pecizează că AfD a depus plângere imediat după această decizie.
Din acelaşi motiv, BfV a renunţat, în acest stadiu, la o plasare sub supravegherea poliţiei a deputaţilor din cadrul partidului sau a unor candidaţi în alegerile regionale sau legislative prevăzute anul acesta, potrivit presei.
Oficiul se bazează în decizia sa pe un raport de 1.000 de pagini întocmit de către serviciile de informaţii cu privire la ”presupuse încălcări ale partidului ale ordinii fundamentale libere şi democratice”.
Anchetatori au adunat sute de discursuri şi de declaraţii ale unor lideri din partid de la toate nivelurile.
Un element-cheie este influenţa facţiunii celei mai radicale a AfD - denumită ”Aripa” -, apropiată neonaziştilor.
Plasată sub supraveghere anul trecut, ”Aripa” s-a dizolvat, însă reprezentanţii acestei mişcări se află în continuare în partid.
În raport sunt relevate de asemenea legăturile AfD cu sute de organizaţii radicale, precum ”Mişcarea identitară” sau editorul şi ideologul Noii Drepte, Götz Kubitschek.
Lideri mai puţin radicali din cadrul AfD au încercat, în ultimele luni, să organizeze un contraatac, afişând o imagine mai îngrijită.
Copreşedintele Jörg Meuthen, considerat un moderat, a criticat în mod deschis, într-un congres, în noiembrie, apropierea afişată de căte unii membri ai partidului cu opozanţi faţă de restricţii impuse în lupta împotriva covid-19 şi discursul tot mai radical folosit în criticarea Guvernului Merkel.
El îl viza pe preşedintele de onoare al AfD Alexander Gauland, care a acuzat Executivul de faptul că foloseşte ”o propagandă de război” pentru a-şi impune ”dictatira corona”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
