Parlamentul Republicii Moldova a adoptat joi o Declaraţie prin care condamnă războiul pornit de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei, pe care îl consideră un război de agresiune, acuzând Moscova de crime de război. Demersul intervine în ziua când Republica Moldova comemorează 31 de ani de la războiul din Transnistria, într-un context tensionat al relaţiilor dintre Moscova şi Chişinău.
„Parlamentul Republicii Moldova constată că Federaţia Rusă, din februarie 2014, poartă un război de agresiune ilegal, neprovocat şi nejustificat împotriva Ucrainei, amplificat la 24 februarie 2022 printr-o invazie la scară largă pe teritoiul Ucrainei”, se spune în textul declaraţiei iniţiate de grupul parlamentar al Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), partidul proeuropean aflat la putere.
Deputaţii de la Chişinău enumeră în Declaraţie „crime de război” comise de armata rusă în Ucraina şi acuză Moscova de încălcarea dreptului internaţional.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Parlamentul „condamnă brutalitatea războiului de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei manifestat prin: efectuarea de către forţele armate ale Rusiei a atacurilor asupra cartierelor rezidenţiale şi a infrastructurii civile; comiterea de către forţele ruse a atrocităţilor în oraşele Bucea, Irpin şi alte localităţi ucrainene în timplul ocupaţiei ruse; uciderea miilor de civili, inclusiv copii, torturarea, hărţuirea sexuală, răpirea şi strămutarea forţată pe teritoriul Rusiei a cetăţenilor ucraineni. Acestea constituie crime de război şi o încălcare gravă a dreptului internaţional umanitar de către militarii ruşi şi acoliţii lor”, se spune în textul iniţiat de fracţiunea parlamentară PAS.
De asemenea, Parlamentul de la Chişinău respinge tentativa de anexare ilegală, prin forţă militară, a regiunilor ucrainene parţial ocupate Luhansk, Doneţk, Zaporojie şi Herson.
La finalul Declaraţiei, Parlamentul de la Chişinău lansează un apel la unitate, vigilenţă şi responsabilitate către toţi cetăţenii Republicii Moldova care doresc pace şi libertate în ţară.
Proiectul Declaraţiei a fost aprobat cu 55 de voturi (din 101 posibile), acordate de deputaţii din PAS, partidul de guvernământ.
PRO-RUŞII AU PĂRĂSIT SALA
În momentul în care proiectul Declaraţiei a fost prezentat de deputatul Oazu Nantoi, deputaţii din Blocul Comuniştilor şi Socialiştilor (BCS) au părăsit sala, după ce au propus ca acest proiect să fie retras de pe agendă şi să fie elaborat un alt text, dar au fost refuzaţi.
„Probabil colegii noştri care au plecat din ţară nu se înregistrează în această categorie de cetăţeni care doresc pace şi linişte”, a comentat Nantoi, citat de jurnal.md.
Deputaţii Partidului prorus ŞOR - aflat la originea protestelor antiguvernamentale de la Chişinău - nu au participat la şedinţă.
Cei din BCS propuneau un alt text, prin care să fie declarată „inacceptabilă implicarea, directă sau indirectă, a ţării în acest conflict. Provocările, instigarea la panică şi alte acţiuni subversive pun în pericol suveranitatea şi securitatea Republicii Moldova şi a cetăţenilor săi”, afirma documentul propus de BCS.
Socialiştii şi comuniştii voiau să fie condamnate „orice încercări ale actorilor internaţionali de a interveni în afacerile interne ale Republicii Moldova” şi solicitau autorităţilor statului să intensifice procesul de negocieri diplomatice privind recunoaşterea internaţională a neutralităţii permanente a Republicii Moldova, relatează Radio Moldova. Cererile lor fac ecoul unor enunţuri formulate anterior la Moscova.
Tot joi, deputaţii din Republica Moldova au adoptat în primă lectură o lege prin care sintagma „limba moldovenească” să fie înlocuită în legislaţie de formularea „limba română”. Şi în acest caz, deputaţii comunişti şi socialişti au protestat, au făcut scandal şi s-au îmbrâncit cu parlamentarii proeuropeni.
MINUT DE RECULEGERE PENTRU CEI CĂZUŢI ÎN RĂZBOIUL DIN TRANSNISTRIA
Adoptarea acestei Declaraţii de condamnare a Rusiei intervine chiar în ziua în care Republica Moldova comemorează 31 de ani de conflictul din Transnstria. La începutul şedinţei, deputaţii au ţinut un minut de reculegere în memoria celor căzuţi în războiul de pe Nistru.
„Astăzi este o zi tristă pentru Republica Moldova. Se împlinesc 31 de ani de la războiul de pe Nistru. Conflictul armat din 1992 a lăsat un bilanţ negru în istoria ţării noastre şi a deschis o rană care nu se va cicatriza niciodată. Sute de poliţişti, voluntari, oameni simpli din toată ţara au răspuns apelului naţional şi au mers la Nistru pentru a-şi apăra patria. Din păcate, totul se întâmpla chiar în ziua în care Republica Moldova era acceptată ca membru la Organizaţia Naţiunilor Unite. În aceste vremuri, încă o dată ne convingem cât de puternică este dragostea de ţară”, a declarat preşedintele Parlamentului, Igor Grosu, citat de tv8.md.
„Republica Moldova a optat mereu pentru pace şi nu va permite niciodată repetarea războiului de pe Nistru”, a adăugat Igor Grosu.
Toate aceste demersuri au loc într-un context tensionat al relaţiilor dintre Chişinău şi Moscova, care în ultima perioadă, în propaganda sa de război, a adus în discuţie tocmai conflictul din Transnistria, acolo unde Rusia menţine din anii războiului circa 1.600 de soldaţi. Rusia a acuzat Ucraina că ar pune la cale o provocare în Transnistria, cu care se învecinează, ba chiar o invazie cu scopul de a lua ostatici cetăţenii ruşi din teritoriul separatist al Republicii Moldova. În acelaşi timp, tot mai deranjat de orientarea prooccidentală a conducerii de la Chişinău, Kremlinul a avertizat că Moldova riscă să aibă „soarta Ucrainei” şi a ameninţat deschis cu o intervenţie militară în cazul în care cetăţenii săi ar fi în pericol în Transnistria.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
