Parlamentul britanic a aprobat în cursul nopţii controversatul proiect de lege care prevede expulzarea în Rwanda a solicitanţilor de azil intraţi ilegal în Marea Britanie, după o bătălie ce părea interminabilă între camera superioară, care a fost reticentă în a susţine acest text controversat, şi camera inferioară, unde conservatorii sunt majoritari, relatează AFP.
Anunţat în urmă cu doi ani de guvernul conservator condus în prezent de Rishi Sunak şi prezentat ca o măsură emblematică în politica sa de combatere a imigraţiei ilegale, planul vizează trimiterea în Rwanda a solicitanţilor de azil - indiferent de unde provin - care au intrat ilegal în Marea Britanie, în special prin traversarea Canalului Mânecii cu bărci pneumatice.
Susţinut de un nou tratat între Londra şi Kigali, care prevede plata unor sume importante către Rwanda în schimbul primirii imigranţilor, textul dezbătut luni în Parlament a fost menit să răspundă constatărilor Curţii Supreme, care a declarat ilegal proiectul iniţial, în noiembrie anul trecut. În special, acesta defineşte Rwanda ca fiind o ţară terţă sigură. Deşi Rwanda se prezintă ca una dintre cele mai stabile ţări de pe continentul african, preşedintele său Paul Kagame este acuzat că guvernează într-un climat de frică, înăbuşind disidenţa şi libertatea de exprimare.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Camera Lorzilor, unde conservatorii nu au majoritate, a întârziat adoptarea finală a textului, trimiţându-l în mod repetat la Camera Comunelor cu amendamente, care au fost la rândul lor respinse sistematic de către deputaţi. Această tactică de amânare este cunoscută sub numele de "ping-pong parlamentar". În special, Lorzii au vrut să ceară ca Rwanda să nu fie considerată o ţară sigură până când un organism de monitorizare independent nu spune acest lucru. De asemenea, ei au dorit ca agenţii, aliaţii şi angajaţii britanici din străinătate, inclusiv afganii care au luptat alături de forţele armate britanice, să fie scutiţi de deportare.
În cele din urmă, camera superioară, ai cărei membri nu sunt aleşi, a decis să se supună voinţei Camerei Comunelor, care este aleasă prin sufragiu universal, şi a decis să nu modifice textul, garantând astfel intrarea sa în vigoare.
Anterior, luni, Rishi Sunak declarase că guvernul său este "pregătit" să expulzeze solicitanţii de azil în Rwanda în termen de 10-12 săptămâni, odată ce legea va fi adoptată.
Problema este, de asemenea, una electorală pentru premier, care se află la putere de 18 luni şi există riscul ca partidul său să piardă viitoarele alegeri generale.
"Suntem pregătiţi", "aceste zboruri vor decola, orice s-ar întâmpla", a declarat premierul într-o conferinţă de presă, marţi dimineaţă.
Guvernul a mobilizat sute de angajaţi, inclusiv judecători, pentru a trata rapid orice apel al imigranţilor ilegali, şi a eliberat 2.200 de locuri de detenţie pentru aceştia în timp ce le sunt studiate cazurile. Au fost rezervate "avioane charter", a adăugat Rishi Sunak, în ciuda informaţiilor din presă potrivit cărora guvernul a avut dificultăţi în a convinge companiile aeriene să contribuie la deportări.
"Nicio instanţă străină nu ne va împiedica să trimitem avioanele", a insistat Rishi Sunak, repetând mantra conservatorilor după ce primele expulzări către Rwanda au fost blocate de instanţele europene.
Proiectul de lege al guvernului a fost puternic criticat de opoziţia laburistă, de asociaţiile de ajutorare a migranţilor, de şeful Bisericii Anglicane şi chiar de Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk, care a declarat că măsura "contravine principiilor fundamentale ale drepturilor omului".
Luni, raportorii speciali ai ONU pentru traficul de fiinţe umane, drepturile migranţilor şi tortura au avertizat că liniile aeriene şi autorităţile care facilitează zborurile în cauză "ar putea fi complice la o încălcare a drepturilor omului protejate la nivel internaţional".
Într-o declaraţie pentru AFP, directorul general al organizaţiei Care4Calais, Steve Smith, a calificat acest plan drept "nepractic", "brutal" şi prognozează că "nu va reuşi să oprească persoanele care traversează Canalul Mânecii".
Guvernul ar trebui "să se concentreze în schimb pe sarcina vitală de a procesa cererile de azil în mod echitabil şi rapid", a reacţionat şi Enver Solomon, de la Refugee Council.
După ce a atins un record în 2022 (45.000) şi apoi a scăzut în 2023 (aproape 30.000), numărul persoanelor care traversează ilegal Canalul Mânecii în ambarcaţiuni improvizate a crescut cu peste 20% de la începutul anului, comparativ cu anul trecut.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
