Parlamentul Armeniei a votat marţi pentru recunoaşterea jurisdicţiei Curţii Penale Internaţionale (CPI), aderarea la CPI obligând fosta republică sovietică să îl aresteze pe preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, în cazul în care acesta ar vizita ţara, relatează The Guardian.
Decizia va tensiona şi mai mult relaţiile cu Moscova, aliat tradiţional al Armeniei. Legăturile sunt deja grav afectate de la invazia Kremlinului în Ucraina şi după recucerirea enclavei separatiste Nagorno-Karabah de către Azerbaidjan.
Săptămâna trecută, Kremlinul a avertizat Armenia că decizia sa de a adera la CPI - instanţa care a emis un mandat de arestare pe numele lui Putin pentru că a supervizat răpirea copiilor ucraineni - este "extrem de ostilă".
Armenia a încercat să dea asigurări Rusiei că decizia este motivată de ceea ce spune că ar fi crimele de război comise de Azerbaidjan în conflictul lor de lungă durată şi că nu vizează Moscova.
Rusia, care are o bază militară în Armenia, a fost mult timp garantul securităţii acesteia, gestionând inclusiv tensiunile legate de Nagorno-Karabah, dar în timp ce Azerbaidjanul şi-a lansat ofensiva asupra regiunii muntoase separatiste, Moscova a precizat că trupele sale nu intenţionează să intervină. În timp ce trupele azere înconjurau Nagorno-Karabah, premierul Armeniei, Nikol Paşinian, a criticat Moscova şi a pus sub semnul întrebării eficienţa celor 2.000 de soldaţi ruşi desfăşuraţi din 2020 pentru a menţine pacea în regiune.
Într-un discurs ţinut la sfârşitul săptămânii trecute pentru a marca ziua independenţei Armeniei, Paşinian a declarat că sistemele de securitate şi aliaţii pe care Armenia s-a bazat ani de zile sunt "ineficienţi", iar "instrumentele parteneriatului strategic armeano-rus" nu sunt "suficiente pentru a asigura securitatea externă a Armeniei".
Richard Ghiragosian, şeful Centrului de Studii Regionale din capitala Armeniei, Erevan, a declarat că decizia ţării de a ratifica tratatul de înfiinţare a CPI este cel mai recent semn că Paşinian încearcă să reducă influenţa Moscovei. "Ratificarea CPI de către Armenia este motivată în principal de dorinţa sa de a pregăti demersuri juridice împotriva Azerbaidjanului. Dar ea trimite, de asemenea, un mesaj clar Moscovei", a declarat el. "Face parte dintr-o escaladare consecventă a măsurilor luate de Armenia pentru a se apăra pe sine şi pentru a contesta relaţia sa cu Moscova. Erevanul caută să îşi diversifice securitatea", a explicat analistul.
Luna trecută, Erevanul a găzduit trupe americane pentru un exerciţiu militar comun fără precedent. De asemenea, a trimis ajutoare umanitare în Ucraina, livrate personal de soţia lui Paşinian, Anna Hakobian.
Ministrul de externe al Franţei, Catherine Colonna, a zburat marţi în Armenia pentru a evalua nevoile urgente ale ţării, care se confruntă cu un aflux de refugiaţi din Nagorno-Karabah şi cu riscul unor operaţiuni militare azere pe teritoriul său, au declarat diplomaţi.
Incapacitatea lui Putin de a se deplasa în Armenia, ţară pe care a vizitat-o ultima dată în 2022, este un simbol flagrant al influenţei sale în scădere în Caucazul de Sud. Liderul rus a lipsit şi de la summitul BRICS din Africa de Sud, în august, pe fondul speculaţiilor că ar putea fi reţinut în baza mandatului emis de CPI.
"Rolul Rusiei ca furnizor de securitate în vecinătatea sa a fost grav diminuat ca urmare a războiului său dezastruos împotriva Ucrainei", a scris recent în Financial Times Alexander Gabuev, directorul Centrului Carnegie Rusia-Eurasia, din Berlin. "Efectele destabilizatoare vor continua să fie resimţite în vasta masă continentală eurasiatică", prezice expertul.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
