Papa Francisc a recunoscut marţi martiriul a şapte episcopi greco-catolici ucişi de regimul comunist în România, la mijlocul secolului al XX-lea, relatează catholicnewsagency.com.
Papa Francisc urmează să efectueze o vizită în România în perioada 31 mai-2 iunie.
Episcopii Valeriu Traian Frenţiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tito Livio Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu şi Iuliu Hossu au fost recunoscuţi ”ucişi în ura faţă de credinţă” în perioada 1950-1970, în timpul ocupaţiei sovietice a României şi regimului lui Nicolae Ceauşescu.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Ei au fost arestaţi şi încarceraţi în închisori şi lagăre până când au murit din cauza izolării, frigului, foamei, bolii sau a muncii grele la care au fost supuşi. Majoritatea nu au fost judecaţi sau condamnaţi şi au fost îngropaţi în morminte nemarcate, fără serviciu religios.
Cu un an înaintea morţii sale, episcopul Iuliu Hossu a fost numit numit de către Sf paul al VI-lea cardinal “in pectore” (în secret). După ce a fost ţinut ani de zile la izolare, el a murit într-un spital la Bucureşti, în 1970, la vârsta de 85 de ani. El a trăit în arest la domiciliu din 1955, după ce a fost eliberat din închisoare. Ultimele sale cuvinte au fost ”lupta mea s-a încheiat, a voastră continuă”.
În afară de încarcerare şi izolare, episcopul auxiliar Vasile Aftenie al Făgăraţului şi Albei Iulia a fost torturat la sediul Ministerului de Interne, iar ulterior a murit din cauza rănilor, la 10 mai 1950, la vârsta de 50 de ani.
Episcopul Valeriu Traian Frenţiu al Oradei a murit în închisoare, în 1952, la vârsta de 77 de ani, episcopul auxiliar Tit Liviu Chinezu al Făgăraşului şi Albei iulia a murit în închisoare în 1955, la vârsta de 50 de ani, episcopul Ioan Suciu, administratorul apostolic al Făgăraşului şi Albei Iulia, a murit în 1953, la vârsta de 45 de ani, episcopul Ioan Bălan al Lugojului a murit la închisoare în 1959, la vârsta de 79 de ani, iar episcopul Alexandru Rusu al Maramureşului a murit în închisoare în 1963, la vârsta de 78 de ani.
În urma unei întâlniri, la 19 martie, cu cardinalul Angelo Becciu, prefectul Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor, Papa Francisc a aprobat publicarea decretelor cu privire la martiriul celor şapte episcopi, deschizând astfel calea către beatificarea acestora, dar şi a altor şapte persoane.
Papa a aprobat un miracol atribuit mijlocirii lui Maria Emilia Riquelme y Zayas, fondatoarea Congregaţiei Surorilor Misionare ale Preasfântului Sacrament şi Fericitei Fecioara Maria (1847-1940), care de-acum va fi numită ”bincevântată”.
El a recunoscut, de asemenea, martiriul misionarului italian Alfredo Cremonesi, un preot de la Institutul Pontifical pentru Misionari Externi, născut în Italia şi ucis în Myanmar în 1953.
De asemenea, de-acum pot fi numiţi ”venerabili” Francesco Maria Di Francia, un preot şi fondatorul Congregaţiei Surorilor Capucine ale Inimii Sacre (1853-1913); Maria Hueber, fondatoarea Congregaţiei Surorilor terţiare ale Sf. Francisc (1653-1705); Maria Teresa Camera, fondatoarea Congregaţiei Fiicelor Maicii Noastre de la Peta (1818-1894); Maria Teresa Gabrieli, cofondatoarea Congregaţiei Surorilor Săracilor Palazzolo Institute (1837-1908) şi Giovanna Francesca a Sfântului Spirit, fondatoarea Institutului Surorilor Franciscane ale Cuvântului Întrupat (1888-1984).
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
