Fostul lider civil al Myanmarului, Aung San Suu Kyi, laureată a premiului Nobel pentru Pace şi închisă de la lovitura de stat din 2021 din această ţară, a primit o graţiere parţială în cadrul unei amnistii decretate de junta militară pentru peste 7.000 de deţinuţi, cu ocazia Postului Budist, a informat marţi presa de stat. Astfel, lui Aung San Suu Kyi i s-a redus pedeapsa de 33 de ani de închisoare cu şase ani, relatează AFP şi BBC.
„Preşedintele Consiliului Administrativ de Stat a graţiat-o pe Daw Aung San Suu Kyi, care a fost condamnată de instanţele competente, în temeiul Legii privind drepturile omului”, a informat televiziunea naţională.
Laureata premiului Nobel, în vârstă de 78 de ani, a fost condamnată la 33 de ani de închisoare pentru o serie de acuzaţii, inclusiv fraudă electorală, luare de mită, deţinere ilegală de walkie-talkie şi încălcarea restricţiilor Covid.
Graţierea se referă la 5 din cele 19 condamnări pronunţate împotriva ei şi nu este clar dacă acest lucru i-ar permite eliberarea. Săptămâna trecută, Aung San Suu Kyi a fost transferată din celula ei de închisoare într-o clădire guvernamentală, potrivit unui reprezentant al partidului său politic.
Ea a fost văzută doar o singură dată de când a fost arestată, după puciul de la 1 februarie 2021, în fotografii de proastă caliate făcute de presa de stat, într-o sală de judecată a unui tribunal din Naypyidaw, capitala construită în junglă de armată.
Lovitura de stat din 2021 a aruncat ţara din Asia de Sud-Est într-un conflict care a strămutat peste un milion de oameni, potrivit Naţiunilor Unite.
Myanmarul acordă frecvent amnistii miilor de deţinuţi pentru a sărbători festivalurile budiste.
Fostul preşedinte al ţării Win Myint, care a fost înlăturat de la putere împreună cu Suu Kyi, a primit, de asemenea, o reducere a pedeapsei cu închisoarea, după ce a obţinut graţierea pentru două dintre acuzaţiile sale.
Amnistii periodice au mai fost anunţate şi înainte, dar este prima dată când i-au inclus pe Suu Kyi şi pe Myint.
Junta militară pare să facă efortueri de a revigora relaţiile diplomatice aflate în impas de la lovitura militară din 2021 care a înlăturat-o de pe putere pe laureata premiului Nobel. Lovitura de stat a declanşat un război civil în ţară şi a dus la moartea a mii de persoane. De asemenea, junta militară a fost acuzată că a dezlănţuit violenţe disproporţionate împotriva celor care se opun guvernării sale.
Unele ţări, în special China şi Thailanda, au iniţiat un dialog cu junta, dar aceste iniţiative au fost criticate pentru că au exclus partidul lui Suu Kyi, care a obţinut o majoritate uriaşă în alegerile din 2020. Amploarea victoriei i-a determinat pe militari să susţină că a fost vorba de o fraudă electorală - pe care au folosit-o apoi ca justificare pentru lovitura de stat.
Orice negociere a unui compromis cu comunitatea internaţională ar necesita aproape sigur implicarea lui Suu Kyi.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
