Obiectivul de 1,5°C în lupta împotriva încălzirii globale va fi ”în curând mort”, trage un semnal de alarmă ONU într-un raport. Guterres: ”Ne jucăm cu focul, dar (...) nu mai este timp de pierdut”, pentru că ”peste tot în lume populaţiile plătesc deja un tribut greu”

Acţiunea împotriva modificărilor climatice a statelor trebuie să facă un ”salt înainte” în viitoarele luni, altfel speranţa menţinerii încălzirii globale la mai puţin de 1,5°C ”va fi mort în curând”, trage joi un semnal de alarmă ONU într-un raport privind lipsa unor progrese semnificative de un an, relatează AFP.

”Ne jucăm cu focul, dar (...) nu mai este timp de pierdut”, pentru că ”peste tot în lume populaţiile plătesc deja un tribut greu” din cauza inacţiunii împotriva încălzirii globale, denun ţă joi secertarul general al ONU Antonio Guterres.

Potrivit unui nou raport al Progranului ONU al Mediului (PNUE), publicat cu mai puţin de o lună înainte de COP29 în Azerbaidjan, politicile de reducere a emisiilor de gaze cu afect de seră implementate în prezent de ţări antrenează o încălzire ”catastrofală” de 3,1°C în cursul acestui secol faţă de era preindustrială.

Inclusiv prin integrarea tuturor promisiunilor de a face mai bine - inclusiv pe cele pe care ţările în curs de dezvoltare le-au condiţionat de obţinerea unor ajutoare financiare sau tehnologice -, temperaturile mondiale ar creşte cu 2,6°C şi ar conduce la o serie de ”puncte de răsturnare” ireversibile: topirea unor calote glaciare, creşterea incrontrolabilă a nivelului mărilor şi amplificarea unor fenomene meteorologice extreme.

”Avem nevoie de o mobilizare mondială de o amploare şi de un ritm nemaivăzute anterior, iar asta din acest moment, sau obiectivul de 1,5°C va fi mort în curând”, avertizează directoarea executivă a PNUE Inger Andersen.

În vederea evitării depăşirii acestei limite stabilite prin Acordul de la Paris, statele este necesar să se angajeze în mod colectiv să-şi reducă cu 42% faţă de 2019 nivelul emisiilor anuale de gaze cu efect de seră până în 2020 şi cu 57% până în 2035, estimează ONU în acest raport.

Pentru a reuşi acest lucru, este necesar un ”salt înainte” al ţărilor, care urmează să predea ONU până în februarie foaia lor de drum climatic, care oficializează din cinci în cinci ani ”Contribuţiile determinate la nivel naţional” (”NDC” în engleză). Aceste ambiţii cu privire la orizontul lui 2035 este necesar să fie ”puse în aplicare acum”, somează ONU.

”NU S-A SCHIMBAT MARE LUCRU”

”Suntem pe sârmă la nivel planetar. Fie liderii reuşesc să acopere decalajul în privinţa emisiilor, fie plonjăm cu capul în jos într-o catastrofă climatică în care cei mai săraci şi cei mai vulnerabili vor suferi cel mai mult”, rezumă Antonio Guterres.

Urgenţa este cu atât mai mare cu cât, începând de anul trecut, ”nu s-a schimbat mare lucru şi s-au făcut foarte puţine progrese în atingerea obiectivelor din 2030”, subliniază redactoarea ştiinţifică a raportului, Anne Olhoff.

”Nu s-a predat niciun nou NDC care să aibă implicaţii semnificative” asupra reducerii emisiilor mondiale, trage ONU un semnal de alarmă.

Acest raport aminteşte ”litania istorică de neglijenţe ale liderilor lumii întregi în atacarea crizei climatice cu urgenţa necesară”, reacţionează Tracy Cart de la Greenpeace International. ”Dar nu este prea târziu”, subliniază ea.

UN VÂRF AL EMISIILOR MONDIALE SPERAT ÎN 2024 SAU 2025

”Amploarea provocării este incontestabilă”, însă a rămâne sub un nivel al încălzirii globale de 1,5°C ”rămâne în mod tehnic posibilă”, se arată în raport.

În 2023, lumea a emis un volum-record de 57,1 gigatone de echivalent de dioxid de carbon (CO₂), însă creşterea a încetinit la +1,3%, iar un vârf al emisiilor mondiale este sperat în 2024 sau 2025.

Pe hârtie, este posibilă o reducere a acestui total cu 31 de gigatone în 2030 şi cu 41 de gigatone în 2036, ceea ce ar acoperi decalajul în atingerea obiectivelor, se detaliază în raport.

Însă acest lucru ar necesita o ”mobilizare internaţională fără precedent”, iar statele G20 - responsabile de aproximativ 80% dintre emisiile mondiale în 2023 - trebuie să deschidă drumul.

Acest drum trece printr-o desfăşurare accelerată a energiei solare şi eoliene şi prin protejarea sau refacerea pădurilor, esenţiale în reducerea carbonului.

Măsurile necesare implică multiplicarea de cel puţin şase ori a investiţiilor în reducerea poluării cu carbon şi o ”implicare puternică” a sectorului privat, în plus faţă de state, notează ONU.

Acest lucru urmează să necesite ”depăşirea obstacolelor politice uriaşe, de guvernanţă, insittuţionale şi tehnice şi totodată o creştere fără precedent a susţinerii acordate ţărilor în curs de dezvoltare şi o reformă profundă a arhitecturii financiare internaţionale”, subliniază ONU în raport.

Problema deblocării ajutorului financiar de către ţările bogate se va afla în centrul debaterilor COP29.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.