O mare de oameni în doliu - strigând ”Moarte Americii!” - a însoţit luni sicriele generalului Qassem Soleimani, comandantul cel mai popular în Iran, şi camarazilor săi de arme asasinaţi vineri într-un atac cu un avion fără pilot (dronă) de către Statele Unite în Irak, relatează AFP.
Pe alt front al tensiunilor exarcebate cu Washingtonul, Teheranul a anunţat o nouă reducere a angajamentelor sale în cadrul Acordului de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian din care Statele Unite s-au retras în mai 2018, un pact de-acum aproape golit de conţinut.
Europenii în continuare părţi ale acestui acord şi-au exprimat ”regretul profund” faţă de anunţul Iranului cu privire la ridicarea oricărei limite în îmbogăţirea uraniului.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
În faţa crizei dintre Statele Unite şi Iran, inamici juraţi, şi riscului izbucnirii unui război, o reuniune extraordinară NATO are loc luni la Bruxelles, iar cancelarul german Angela Merkel se întâlneşte sâmbătă, la Moscova, cu preşedintele rus Vladimir Putin.
La Teheran, populaţia a dat dovadă de unitate şi a participat într-un număr nemaivzăut de la manifestaţiile şi contramanifestaţiile contestării postelectorale din 2009 în Iran.
La fel ca la Ahvaz (sud-vest) şi Mashhad (nord-est) cu o zi înainte, iranienii au venit în masă la Teheran, în această zi declarată liberă, în memoria lui Qassem Soleimani, o figură charismatică şi foarte populară în Iran, ucis vineri împreună cu ”locotenentul” său irakian şi alte opt persoane în apropiere de aeroportul din Bagdad.
"Extremely angry at the United States. Extremely angry at President Trump."
— CNN (@CNN) January 6, 2020
Huge crowds have gathered in Tehran to mourn the death of Qasem Soleimani, a top general and one of most powerful men in Iran, who was killed by a US strike in Baghdad last week. https://t.co/nG4tjD9LNf pic.twitter.com/IZjRnuEMg6
Mulţimea adunată pe un frig glacial era mult mai diversă decât la adunările obişnuite, la apelul puterii.
Ayatollahul Ali Khamenei, liderul suprem iranian, nu şi-a putut reţine emoţia în timp ce a prezidat o scurtă rugăciune pentru morţi, la Universitatea din Teheran, în faţa sicrielor în care se aflau rămăşiţele lui Soleimani, ale lui Abu Mahdi al-Muhandis, numărul doi în Hashd al-Shaabi, o forţă paramilitară iraniană, şi ale patru iranieni.
Soleimani urmează să fie înmormântat marţi la Kerman (sud-est), oraşul său natal.
SCHIMB DE AMENINŢĂRI
Mulţimea - estimnată la ”câteva milioane” de televiziune de stat iraniană - alterna între momente de reculegere şi tristeţe şi explozii de furie, strigând ”Moarte Americii!”, ”Moarte Israelului!”.
Steaguri americane şi israeliene erau arse. Bărbaţi şi femeii plângeau şi îndemnau la răzbunarea celui care era comandantul Forţei Al-Qods, însărcinată cu operaţiunile externe ale Gardienilor Revoluţiei, iar cu acest titlu arhitectul strategiei Iranului în Orientul Mijlociu.
Fiica lui Qassem Soleimani, Zeinab, şi liderul Biroului Politic al mişcării palestiniene Hamas Ismail Haniyeh au electrizat mulţimea vorbind despre efectele galvanizante pe care moartea generalului le va avea, în opinia lor, asupra Americii şi Israelului.
Iranul oficial a promis o ”ripostă militară”, o ”răzbunare dură” care să lovească ”la locul potrivit şi la momentul potrivit”.
În pofida îndemnurilor la ”dezescaladare” şi ”reţinere” ale multor capitale din lume, preşedintele american Donald Trump nu face nimic pentru a potoli îngrijorările. În cazul Iranul face ”ceva, vor exista represalii majore”, a tunat el duminică.
Aceste ameninţări ”nu sunt de mare ajutor”, şi-a exprimat regretul Berlinul.
Trump a evocat de asemenea posibilitatea de a impune sancţiuni ”foarte puternice” Bagdadului, în urma adoptării de către Parlamentul irakian, duminică, a unei rezoluţii prin care se cere plecarea trupelor americane din Irak.
Asasinatul lui Soleimani a avut loc la trei zile după un atac fără precedent vizând sediul Ambasadei Statelor Unite la Bagdad de către susţinători ai Hashd al-Shaabi în semn de protest faţă de un bombardament american sângeros vizând o facţiune a acestor forţe paramilitare.
Bombardamentul era, la rândul său, o ripostă faţă de tirul, în ultimele două luni, a zeci de rachete vizând instalaţii din Irak în care se află americani şi în care un subcontractor a fost ucis în decembrie.
CRIZĂ NUCLEARĂ
În acest context exploziv, Iranul a anunţat duminică a ”cincea şi ultima fază” a planului său de reducere a angajamentelor pe care şi le-a asumat în domeniul nuclear în faţa comunităţii internaţionale, afirmând că nu se mai simte obşigat de-acum să mai respecte vreo limită ”cu privire la numărul centrifugelor sale”.
Însă Teheranul continuă să se supună în mod voluntar programului de inspecţie ONU deosebit de dur implementat după acordul nuclear din 2015, încheiat între Iran, China, Franţa, Marea Britanie, Statele Unite, Rusia şi Germania.
Din mai, Iranul s-a retras în mod treptat din angajamente pe care şi le-a asumat prin acest acord, în ripostă faţă de retragerea unilaterală a Statelor Unite, care au restabilit şi înăsprit sancţiuni impuse Teheranului.
Parisul, Londra şi Berlinul au îndemnat ”Iranul să-şi retragă toate măsurile neconforme” pactului.
Prin Acordul din 2015, Iranul a acceptat să-şi reducă drastic activităţile nucleare, astfel încât să dovedească faptul că acestea nu au niciun scop militar, în schimbul ridicării unei părţi a sancţiunilor economice internaţionale care-i asfixiau atunci economia.
Însă reimpunerea sancţiunilor americane a aruncat această ţară petrolieră într-o recesiune violentă şi a privat-o de beneficiile economice la care spera de pe urma acordului.
Berlinul a afirmat că se teme că anunţul ianian ”ar putea fi primul pas” către moartea acordului, însă unii observatori se arată mai puţin pesimişti, relevând că Iranul rămâne ”foarte prudent” şi evită să denunţe în mod frontal textul, ceea cele lasă tuturor actorilor o ultimă marjă de manevră în vederea unei încercări de a-l salva.
Cursul petrolului continuă însă să crească, iar bursele mondiale tremură în faţa escaladării declanşate de asasinarea lui Soleimani. Aurul, în mod tradiţional o valoare de refugiu, s-a scumpit la un nivel pe care nu l-a mai atins din 2013.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
