Aproximativ 180 de persoane au fost ucise în weekend în zona Cite Soleil din Haiti, a anunţat luni biroul prim-ministrului haitian, după atacuri despre care un ONG a declarat că au fost ordonate de liderul unei bande care suspecta că fiul său s-a îmbolnăvit din cauză că i s-au făcut vrăji, relatează Reuters.
„S-a trecut de o linie roşie”, a declarat biroul premierului într-un comunicat, promiţând că „va mobiliza toate forţele pentru a-i urmări şi a-i anihila” pe cei responsabili, inclusiv pe liderul bandei Wharf Jeremie, Monel „Mikano” Felix, pe care l-a acuzat de planificarea atacului.
Potrivit biroului premierului, majoritatea victimelor au fost vârstnici.
Duminică, reţeaua naţională de apărare a drepturilor omului (RNDDH), un ONG din Haiti care monitorizează instituţiile statului şi promovează educaţia în domeniul drepturilor omului, a declarat că cel puţin 110 persoane - toate cu vârste de peste 60 de ani - au fost ucise în Cite Soleil pe parcursul weekendului. Ulterior, ONG-ul a spus că numărul morţilor ar putea fi şi mai mare şi a citat martori care au declarat că „au fost arse pe străzi corpuri mutilate, inclusiv ale mai multor persoane tinere care au fost ucise în încercarea de a salva localnicii”.
RNDDH susţine că Felix a ordonat violenţele după ce copilul său s-a îmbolnăvit şi după ce a cerut sfatul unui preot voodoo care a acuzat persoanele în vârstă din zonă că i-au făcut rău copilului prin vrăjitorie. ONG-ul a precizat că fiul lui Felix a murit sâmbătă după-amiază.
Reuters precizează că nu a putut verifica independent evenimentele descrise de RNDDH, iar Felix nu a comentat imediat acuzaţiile.
Stephane Dujarric, purtătorul de cuvânt al Secretarului General al ONU, a declarat că numărul morţilor din weekend a fost de cel puţin 184, inclusiv 127 de persoane în vârstă.
Cite Soleil, o mahala dens populată lângă portul capitalei Port-au-Prince, este una dintre cele mai sărace şi mai violente zone din Haiti. Controlul strict al bandelor, inclusiv restricţionarea utilizării telefoanelor mobile, a limitat capacitatea locuitorilor de a transmite informaţii despre masacru.
Guvernul, sfâşiat de lupte politice interne, s-a străduit să limiteze puterea crescândă a bandelor în capitală şi în împrejurimi. Grupările armate sunt acuzate de omoruri fără discernământ, de violuri în grup, de răpiri pentru răscumpărare şi de generarea unor penurii alimentare grave.
În octombrie, banda Gran Grif şi-a asumat responsabilitatea pentru uciderea a cel puţin 115 persoane în Pont-Sonde, un oraş din regiunea Artibonite, care reprezintă grânarul din Haiti. Ei au declarat că a fost o răzbunare pentru că locuitorii au ajutat un grup de autoapărare să împiedice operaţiunile lor de taxare a drumurilor.
O misiune de securitate susţinută de ONU a fost solicitată de Haiti în 2022 şi aprobată un an mai târziu, dar până în prezent a fost desfăşurată doar parţial şi rămâne extrem de lipsită de resurse.
Liderii haitieni au solicitat ca misiunea multinaţională de sprijin pentru securitate condusă de Kenya să fie transformată într-o forţă de menţinere a păcii a ONU pentru a se asigura că ţara este mai bine aprovizionată, dar planul a stagnat pe fondul opoziţiei Chinei şi Rusiei în Consiliul de Securitate.
Situaţia de securitate a continuat să se deterioreze, iar multe ţări nu şi-au îndeplinit încă promisiunile de sprijin.
Volker Turk, Înaltul Comisar al ONU pentru drepturile omului, a îndemnat ţările să îşi îmbunătăţească eforturile pentru a opri traficul de arme către Haiti. ONU estimează că arsenalele din ce în ce mai moderne ale bandelor sunt în mare parte traficate din Statele Unite. „Aceste ultime asasinate ridică bilanţul morţilor din Haiti la 5.000 de persoane numai în acest an”, a precizat el.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
